Nazare: Alte impozite la multinaționale, 25 de lei taxă pe colete din Asia, cont bancar obligatoriu.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a susţinut miercuri o conferinţă de presă la Palatul Victoria având ca temă măsurile de reformă fiscală. El a anunțat noi taxe și impozite. Totodată, toate persoanele juridice din România vor fi obligate să aibă cont bancar, iar băncile vor fi obligate să deschisă cel puțin un cont pentru fiecare firmă din țară.

„Vom schimba modul în care tratăm companiile multinaționale”, a spus Nazare, la începutul conferinței de presă. El a anunțat noi taxe și impozite pentru companiile mari din România.

„Vrem investiții, avem o creștere economică în decelerare, avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune, având datele economice la zi, de astăzi, care ne indică că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru.”, a mai spus el.

Ministrul Finanțelor anunță și o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro care vine în România din zone extracomunitare, cum ar fi Asia.

Una dintre cele mai importante modificări vizează eliminarea impozitului de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile care înregistrează venituri mai mari de 50 de milioane de euro. Ministerul Finanțelor propune înlocuirea ei cu un mecanism prin care să fie impozitate toate firmele care își externalizează profiturile, indiferent de cifra de afaceri.

Principalele declarații făcute de Alexandru Nazare:

• Nu am găsit foarte multe urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor transferate către afiliați.
• Am plecat de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de management fee-uri, de cheltuieli de adminsitrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță. Vrem de acum să ne raportăm în speecial la aceste cheltuieli susceptibile, pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional se transferă profituri.
• Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt previne creșterea economică, previne investițiile acelor companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile.
• Pe aceste patru categorii de cheltuieli avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei, în relația cu afiliații.
• Am creat o nouă formulă de taxare, inspirați din base erotion tax, folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, ca tot ce depășește acești 3% să fie considerat nedeductibil.
• În fapt, permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%.
• Ne așteptăm la un efect în creștere a impozitului pe profit și la o evidență mult mai clară a zonelor susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.
• Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
• Propunerea este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
• Odată cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), ne așteptăm de la companii să aibă o altă atitudine față de investiții în România.
• Nu trebuie să targetăm activitatea multinaționalelor.
• O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxuri extracomunitare de colete, cele de sub 150 de euro. În România, aceste fluxuri au crescut la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse. Sunt efecte de mediu, logistice.
• Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro, care va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat. Cei care vor să-și stabilească huburi logitice în România nu vor mai trebui să plătească acești bani. Îi invităm pe cei care doresc să-și stabilească huburi logisice în România.
• Propunem teste de integritate pentru angajații ANAF. Introducem bodycam-uri.
• Schimbăm filozofie modului în care se fac eșalonările. Eșalonarea simplificată s-a adoptat în pandemie și a fost permanetizată. A fost un fel de credit cu buletinul. Avem companii care au plecat de la o datorie mică de sute de mii de lei și au ajuns la zeci de milioane.
• La eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.
• Aceste companii vor trebui să prezinte garanții că vom recupera banii. De asemenea, teremenele pe care le aveau până acum, incusiv la restructurare, se reduc.
• Reglăm relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF, care a fost tensionată, iar rezultatul s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare.Introducem un text în care, în privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului și în privința colectării și trebuie să poată coordona pe domeniul său de specialitate ANAF-ul. Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF. Dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face. Această activitate era reglată dintr-un singur cuvânt: că ANAF era subordonată Ministerului de Finanțe, dar în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic, nu exista niciun fel de coordonare. Trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate.
• Toate persoanele juridice din România vor fi obligate să aibă cont bancar, iar băncile vor fi obligate să deschisă cel puțin un cont pentru fiecare firmă din țară.

Ministrul Finanțelor a cerut ANAF controale de integritate la companii mari din România

În contextul întârzierilor repetate la plata taxelor și a suspiciunilor de fraudă la nivelul unor companii mari din România, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat marți, 12 august 2025, că a cerut ANAF să demareze controale de integritate, subliniind că aceste situații includ și posibile probleme la nivelul funcționarilor cu atribuții de control.

„Am cerut ANAF să demareze controale de integritate în cazul unor jucători de dimensiune economică semnificativă, asupra cărora persistă situații de tergiversare a plății obligațiilor fiscale, cu suspiciuni de fraudă semnalate inclusiv de Curtea de Conturi”, a declarat ministrul.

Nazare a adus în atenție un caz concret: un producător local de țigarete cu datorii totale de peste 600 de milioane de lei, dintre care peste 300 milioane lei reprezintă neplata accizelor, inclusiv dobânzi și penalități. „Există decizii succesive de eșalonări, restructurări, înlesniri și amânări la plată care datează de mulți ani, plus suspendări și contestări obținute în instanțe, în condiții cel puțin discutabile,” a explicat el.

Mai mult, unele dintre aceste companii au ajuns în situația de a intra în concordat preventiv, blocând astfel posibilitatea ANAF de a executa silit aceste datorii. „În aceste condiții și având în vedere acest tip de istoric, întrebarea principală este: cine a oferit, în tot acest timp, protecție la cel mai înalt nivel acestor jucători?”, a adăugat ministrul.

În colaborare cu noua conducere ANAF, Nazare a subliniat că una dintre principalele direcții de acțiune este „să punem stop firmelor care trag de timp cu plata taxelor și cer la nesfârșit eșalonări, fără intenția reală de a plăti.” El a explicat că „eșalonarea trebuie să fie un sprijin pentru cei de bună credință, nu o scuză pentru abuzuri, iar obligația de a-ți achita datoriile fiscale trebuie să fie aceeași pentru toate categoriile de contribuabili — fie că vorbim de marile companii, jucătorii de dimensiune medie sau segmentul IMM.”

Ministrul a încheiat cu un apel ferm pentru echitate și transparență: „Echitatea în colectare și în tratamentul aplicat, precum și toleranța zero pentru abuzuri nu sunt opționale – de aceea, divizia de integritate a ANAF va avea un rol esențial în perioada următoare pentru a identifica, expune și opri aceste practici.”

Nazare: În ultimii 15 ani, am trăit ca și cum fondurile europene vor fi la dispoziţie pentru totdeauna. Nu, nu sunt nelimitate

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertiza, pe 31 iulie 2025, că România riscă să repete greșelile din PNRR dacă nu schimbă modul în care negociază și gestionează fondurile europene. „Am trăit ca şi cum aceste fonduri europene vor fi la dispoziţie pentru totdeauna. Nu, nu sunt nelimitate”, a spus ministrul, la Antena 3 CNN.

„Acest PNRR, din nefericire, când tragem linie, o să vedem la finalul renegocierii, trebuie să internalizăm această lecţie că nu am gestionat bine PNRR-ul, nu l-am negociat cum trebuie, n-a avut o arhitectură corectă, n-a avut o arhitectură funcţională, care să ţină cont de toate nevoile României, iar acest efort e un efort de gândire, e un efort de reflecţie strategică care trebuie să aibă loc înainte de aprobarea programului, nu după. După, când e în implementare, e cu totul altceva.

Noul cadru multianual, noile fonduri europene, urmează un an jumătate de negociere de acum încolo, trebuie să reaşezăm această negociere pe alte baze, să vedem cum facem să sincronizăm deficitul din balanţa comercială, deficitele de balanţă cu tipul de proiecte pe care le promovăm în noul cadru, ca să ne echilibrăm şi balanţa exact pe zonele unde balanţa suferă”, a afirmat Alexandru Nazare.

El avertizează că, de la un exerciţiu multianual la altul, banii pe care România îi va putea accesa vor fi tot mai puţini.

„Am trăit în ultimii 15 ani, am senzaţia că percepţia a fost că am trăit ca şi cum aceste fonduri europene vor fi la dispoziţie pentru totdeauna. Nu, nu sunt nelimitate, sunt limitate. La fiecare exerciţiu va fi din ce în ce mai greu să negociem sume mari, odată cu creşterea României şi contribuţia României către Uniune va creşte, de asemenea, ca atare această fereastră extraordinară de dezvoltare pe care am avut-o, nu mai are, din nefericire, un timp atât de mult la dispoziţie.

Poate în 2030, mai avem 5 ani de zile, intră noul cadru. Ar trebui ca acest nou cadru multianual, cea mai complexă negociere pe care o are România şi aţi văzut că avem o sumă consistentă acolo în primă instanţă, dar nu doar sumele contează, 60 de miliarde, nu doar sumele contează, contează şi cum le cheltuim, pe ce le cheltuim.

Şi de asta ziceam să tragem lecţia de la PNRR, să înţelegem unde am greşit, de ce am greşit, că înaintea unui program de finanţare trebuie să faci o largă consultare şi cu mediul academic, şi cu industria, şi cu business-ul, nu doar cu funcţionarii. Nu trebuie să ne aşteptăm că nişte funcţionari, cu tot respectul, că sunt nişte oameni, unii din trei, foarte pricepuţi la ce fac, dar nu au o viziune asupra economiei, aşa cum au celelalte categorii, care sunt importante”, a explicat ministrul.

Ministrul Finanțelor anunță că inspectorii ANAF vor susține „teste de integritate” și vor purta bodycam-uri la controale

Ministrul Finanţelor Publice a anunțat tot atunci, la Antena 3 CNN, că inspectorii ANAF vor fi nevoiți să treacă prin „teste de integritate” și, atunci când merg în controale fiscale, vor fi obligați să poarte camere de înregistrare asupra lor, similar polițiștilor. Alexandru Nazare a dezvăluit că există „informări” privind integritatea unora dintre angajații care se ocupă de controale în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

„De la Antifraudă Bucureşti au plecat 9 din 15 persoane, de la Antifraudă din întreaga ţară – 21 de persoane din conducere, din 31, plus directori generali. Antifrauda nu mai merge la judeţ, rămâne la regiuni, acolo unde trebuie să fie și unde poate obține cu adevărat rezultate, pentru că sunt unele judeţe unde, pur și simplu, nu era nevoie să meargă Antifrauda. Și vor trebui să muncească, iar măsurile nu se încheie aici. Direcţia de Integritate din ANAF trebuie să își facă treaba”, a precizat Alexandru Nazare.

Ministrul a explicat că inspectorii ANAF vor da „teste de integritate”. Măsura vine după ce instituția a primit „informări” cu privire la angajații săi.

„Vor exista teste de integritate acolo unde este cazul, dar acest lucru va fi reglementat prin lege. Funcţionarii ANAF din control, Antifrauda – toți cei care au atribuții de control în teren – vor trece printr-un filtru de integritate, pentru că avem nevoie de acest instrument.

Mulți dintre ei... avem informări că ar avea probleme sau că sunt suspectați. Și atunci, dacă avem o persoană – chiar și din conducere – implicată în activitatea de control și există o suspiciune, fie că vine din piaţă, fie de la un avertizor de integritate, ea trebuie să treacă printr-un test de integritate”, a declarat Alexandru Nazare.

De asemenea, ministrul Finanțelor a spus că Guvernul intenționează să introducă obligativitatea purtării camerelor de înregistrare pentru funcționarii care efectuează controale fiscale.

„Mai mult decât atât, cei care lucrează pe teren ar trebui să aibă bodycam-uri. De ce au poliţiştii bodycam şi inspectorii de la Antifraudă să nu aibă? Noi vrem să introducem acest lucru în pachetul 2 de măsuri: tot ce înseamnă inspector vamal sau inspector ANAF cu atribuţii directe de control să respecte aceleaşi reguli – să poarte bodycam şi, în timpul acţiunilor, să fie obligaţi să le folosească.

Acestea nu sunt singurele măsuri. Mai sunt și altele, dar va fi nevoie de timp până când întreaga instituţie se va așeza, astfel încât toate aceste schimbări să se vadă în mod concret”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Distribuie Distribuie Comentarii