În campania electorală, Nicușor Dan a promis că nu va crește TVA. A dat în scris, la propriu. Acum, președintele ales spune că nu va crește TVA la produsele de bază. Despre ce sume vorbim?

• În 2024, România a reușit să adune cu 18 miliarde de lei mai mult la buget față de 2023, ca efect al digitalizării și unele ajustări.
• Economiștii guvernului au mizat pe o creștere asemănătoare și în 2025. Fără o creștere a TVA. Dar primele luni din 2025 nu confirmă același ”pas în plus” la colectarea taxelor.

Creșterea TVA cu două puncte procentuale a fost discutată din vara anului 2024, dar autoritățile au negat constant că au în vedere așa ceva. Evident că în plin an electoral nu se putea discuta despre creșteri de taxe, dar acum alegerile s-au terminat, iar nevoia de bani la buget este stringentă. Numai că socotelile din birouri s-ar putea să nu se potrivească cu cele din viața reală. Așa cum deseori s-a întâmplat în ultimii ani, scrie Dan Popa pe hotnews.ro .

„Ar trebui să găsim să tăiem din cheltuieli aproximativ 30 de miliarde de lei”, a spus președintele ales.

TVA este un impozit, nu o taxă

De regulă, când crește TVA (deci cresc prețurile și costul vieții), orice om sănătos la cap se gândește cum să se protejeze împotriva acestor scumpiri. Și o face reducându-și consumul (cumpără doar ceea ce e strict-strict necesar). Ca opțiuni, va prefera lucrurile mai ieftine din aceeași categorie de produs, iar la final, taxa colectată e mai puțină decât dacă ar fi lăsat lucrurile la locul lor.

În treacăt notez că Taxa pe valoare adăugată nici măcar nu e o taxă. E un impozit. Diferența e că, în cazul taxelor, primești un bun sau serviciu (taxa de pașaport, taxa de timbru etc), în vreme ce impozitele sunt obligatorii pentru toată lumea.

Florian Libocor, economistul șef al BRD, explica la o conferință că în România nu nivelul taxelor e problema, ci faptul că nu suntem în stare să colectăm banii datorați Statului. Altfel spus, indiferent cât de mari sau de mici au fost taxele, noi coletam la fel (de prost).

Florian Libocor: ”Indiferent de dimensiunea taxelor, am colectat tot 33%-34%”

„Nu este un lucru care să te bucure când cresc taxele, însă fără asta nu se poate. Dar trebuie avut în vedere că, indiferent de situația în care România a fost – cu taxe progresive, cu deficit, cu un nivel al TVA mai mic sau mai mare- nu a colectat mai mult de 33%- 34% venituri bugetare echivalent PIB. În concluzie nu contează amplitudinea taxei, contează cum colectezi. Problema noastră acolo este!”, conchide Libocor.

Dar pentru politicieni, cea mai la îndemână măsură și care produce efect imediat este creșterea TVA. Doar că o asemenea măsură este extrem de impopulară și își are, inclusiv economic, neajunsurile ei.

9 posibile efecte ale creșterii TVA

Mărirea TVA se transmite în prețuri în proporție de 75% și asta și pentru că piaţa ţărănească este în mare parte nefiscalizată, spunea Guvernatorul BNR Mugur Isărescu la creșterea anterioară a TVA la 24%.

Întrebat, într-o conferinţă de presă de acum câteva zile, ce s-ar întâmpla dacă TVA ar crește la 20 sau 21%, Isărescu a răspuns direct: Majorarea TVA-ului are impact inflaţionist. Se duce în preţuri.

Prețuri mai mari și creșterea costului vieții: Acesta este efectul cel mai direct și imediat. Întrucât TVA-ul se aplică majorității bunurilor și serviciilor, o creștere a cotei înseamnă că prețurile finale pe care le plătesc consumatorii vor crește. Acest lucru crește în mod direct costul vieții, obligând consumatorii să cheltuiască mai mult pentru a-și menține nivelul de trai actual.

Putere de cumpărare redusă: Odată cu creșterea prețurilor, valoarea reală a salariilor consumatorilor scade. Aceasta înseamnă că aceștia pot cumpăra mai puține bunuri și servicii decât înainte.

Impact mai puternic asupra celor cu venituri mici: Cei cu venituri mici tind să cheltuiască o proporție mai mare din venitul lor pe bunuri și servicii supuse TVA-ului. Prin urmare, o creștere a TVA-ului adâncește inegalitatea veniturilor.

Încredere redusă: Presiunea financiară sporită și incertitudinea pot duce la obiceiuri de cheltuieli mai prudente, ceea ce ar putea încetini creșterea economică.

Costuri mai mari pentru întreprinderi: Firmele care achiziționează bunuri sau servicii (materii prime, servicii pentru întreprinderi, bunuri importate) vor plăti un TVA mai mare pentru aceste cheltuieli, ceea ce le crește costurile operaționale.

Pentru a-și menține profitabilitatea, întreprinderile transferă adesea creșterea TVA-ului asupra consumatorilor prin creșterea prețurilor de vânzare. Dacă ele aleg să absoarbă creșterea TVA-ului pentru a rămâne competitive, marjele lor de profit se vor micșora. Acest lucru poate fi deosebit de dificil pentru afacerile care operează deja cu marje mici.

Riscul unor cereri și volume de vânzări reduse: Pe măsură ce cheltuielile consumatorilor scad din cauza prețurilor mai mari, companiile pot înregistra volume de vânzări mai mici, ceea ce le poate afecta direct veniturile și profitabilitatea.

Creștere economică redusă: Scăderea cheltuielilor de consum și reducerea activității economice pot încetini creșterea economică generală. Întreprinderile pot amâna deciziile de investiții și planurile de angajare din cauza politicilor fiscale neclare și a cererii reduse.

Venituri guvernamentale în scădere: Deși obiectivul principal al creșterii TVA-ului este de a spori veniturile guvernamentale, rezultatul real poate fi complex. Dacă creșterea reduce semnificativ cheltuielile de consum și activitatea comercială, veniturile preconizate s-ar putea să nu fie la nivelul așteptărilor sau chiar să scadă pe termen lung din cauza unei baze impozabile în scădere.

În 2024 am colectat cu 15% mai mult decât în 2023

În anul 2024, România a colectat la bugetul de stat 121 de miliarde de lei din TVA, execuției bugetare publicate de Finanțe. Aceasta a reprezentat o creștere de aproximativ 15% față de anul 2023, datorită unei combinații de factori: îmbunătățirea colectării, digitalizarea ANAF și ajustarea anumitor cote.

TVA a fost astfel cea mai importantă sursă de venit fiscal, finanțând cheltuieli esențiale în domenii precum sănătatea, educația și protecția socială.

Presupunând că tendința de creștere se menține și în 2025, iar colectarea TVA urcă măcar cu încă 15%, s-ar ajunge la încasări de aproximativ 138 de miliarde de lei. Aceasta ar însemna 18 miliarde de lei în plus față de 2024, conform Termene.ro.

Este vorba de o sumă semnificativă, dar totuși insuficientă pentru a acoperi întregul necesar bugetar estimat.

Primele luni ale lui 2025 nu arată o creștere a încasărilor

Estimarea de mai sus, cu plusul de 18 miliarde de lei, se bazează exclusiv pe îmbunătățirea colectării, fără a lua în calcul modificarea cotelor. Însă, după primele trei luni din 2025, colectarea TVA-ului nu a înregistrat creșterile dorite, așa că pragul suplimentar de 18 miliarde de lei ar putea să nu fie atins.

Isărescu a mai avertizat că reducerea cheltuielilor publice este de natură recesionistă: „Reducerea asta nu este fără efecte. Multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român – sănătatea, educația – sunt subfinanțate de ani de zile, nu sunt suprafinanțate. Mai avem și cheltuielile militare, care cu greu vor scădea. Tema este dificilă!”.

Potrivit acestuia, există soluții de a evita austeritatea, „acest cuvânt care sperie”, după cum l-a clasificat el. În opinia Băncii Centrale, soluția este să strângem cureaua treptat, să instituim un „program de dietă”, care înseamnă să reducem deficitul treptat, nu brutal, ci cu 0,7-1 punct procentual anual, adică să fie sub creșterea economică. „Dar pentru asta trebuie să asiguri o creștere economică de 2-3%!”, spune Isărescu.

Impactul unei majorări a TVA-ului cu 2 puncte procentuale

Dacă noile cote ar deveni: 21%, 11% și 7%, iar încasările se distribuie uniform pe parcursul anului, iar pentru ultimele șase luni ale anului s-ar aplica noile valori, calculele Economica.net arată că o astfel de măsură ar aduce suplimentar aproximativ 6,3 miliarde de lei la bugetul de stat până la finalul anului 2025.

În total, adăugând la cele 18 miliarde posibile, dar deocamdată ipotetice, în total ANAF-ul să colecteze 24 de miliarde de lei din colectarea mai bună a TVA-ului și din creșterea din luna iulie a cotelor cu 2%.

Distribuie Distribuie Comentarii