
BREAKING Românii au cheltuit mai mulți bani la jocurile de noroc decât pe cazare în toate hotelurile din țară!
În ianuarie – iunie 2025, susține Institutul Național de Statistică, la cererea hotnews.ro , românii au jucat circa 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc: pariuri sportive, loterii, cazinouri online. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare a turiștilor în hotelurile din întreaga țară, acestea fiind de 5 miliarde de lei.
Cheltuim online cu cardul, la jocurile de noroc online, 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală. Altfel spus, suntem de 10 ori mai activi la jocurile de noroc decât în crearea de valoare economică.
Primul semnal de alarmă a fost tras în iunie 2024 de către Florian Neagu, directorul Direcţiei stabilitate financiară din BNR. Citat de Ziarul Financiar , Neagu a spus că cele mai multe tranzacții online făcute de cetățenii români cu cardurile sunt realizate pentru a participa la jocurile de noroc.
5,5 miliarde înseamnă bugetul însumat al ministerelor Justiției și Culturii
HotNews a solicitat Institutului Național de Statistică date privind sumele cheltuite în primele 6 luni din acest an pe jocurile de noroc.
În intervalul ianuarie-iunie 2025, românii au jucat aproximativ 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc, ceea ce echivalează cu bugetele anuale cumulate ale ministerelor Justiției și Culturii.
Formula de business a jocurilor de noroc se bazează pe statistica potrivit căreia majoritatea covârșitoare a acestor sume puse în joc sunt câștigate „de casă” și pierdute „de jucători”. Sumele raportate de Statistică înglobează atât jocurile online (la care s-a referit BNR), cât și pe cele din agențiile fizice de „păcănele”, pariuri și cazinouri.
În comparație cu Horeca, de pildă, suma cheltuită la jocurile de noroc de către cetățenii români depășește totalul cheltuielilor de cazare a turiștilor în hotelurile din întreaga țară, acestea din urmă fiind de 5 miliarde de lei pe primele 6 luni ale lui 2025.
Față de primele 6 luni din anul trecut, când la jocurile de noroc s-au cheltuit 6,2 miliarde de lei, anul acesta se înregistrează un ușor recul al veniturilor industriei jocurilor de noroc: 5,5 miliarde de lei.
Cum stau țările din jurul nostru
Pe întregul an 2025, maghiarii estimează că vor cheltui aproximativ 1,56 de miliarde de euro pe jocuri de noroc, incluzând cazinouri, pariuri sportive, loterie și alte forme de jocuri de noroc. Dintre acestea, doar sectorul jocurilor de noroc online va genera peste 563 milioane euro.
Pentru Bulgaria, cheltuielile anuale cu jocurile de noroc (venitul total al pieței) sunt estimate la circa 707 milioane de euro în 2025, iar sectorul online însumează aproximativ 561 de milioane de euro. Bulgaria are peste 1 milion de jucători online activi, iar industria contribuie substanțial la bugetul național prin taxe și comisioane (peste 102 milioane euro în 2024).
În Europa, Italia este cea mai mare piață de jocuri de noroc, generând venituri brute din jocuri de noroc (GGR) de 21 de miliarde de euro în 2023. Regatul Unit urmează îndeaproape cu 19,8 miliarde de euro. Urmează Germania și Franța.

În ceea ce privește sectorul jocurilor de noroc online, însă, Regatul Unit este în frunte cu 11,1 miliarde de euro în 2023 – cu mult înaintea Italiei, care a înregistrat 4,6 miliarde de euro, și a Franței, care a înregistrat 3,8 miliarde de euro.
Situația se schimbă atunci când se compară veniturile cu dimensiunea populației sau cheltuielile medii per adult.
Italia, gigantul jocurilor de noroc de pe continent, se clasează doar pe locul patru, cu o medie de 437 de euro cheltuiți per adult. Regatul Unit se clasează pe locul șase, cu 377 de euro per adult. Țările mai mici, cu culturi puternice ale jocurilor de noroc – cum ar fi Cipru (543 euro), Islanda (504 euro) și Irlanda (473 de euro) – conduc continentul la cheltuielile pe cap de locuitor pentru jocuri de noroc. România are între 120 – 150 de euro anual pe cap de locuitor cheltuiți pe jocurile de noroc, conform surselor din piața jocurilor de noroc, în funcție de criteriul folosit la calcul.