România are nevoie de o “ajustare fiscală suplimentară” începând cu 2027, prin specificarea în avans a unor măsuri concrete de reformă fiscală, pentru a stabiliza rata datoriei publice în raport cu PIB-ul pe termen mediu și pentru a menține încrederea pieței în sustenabilitatea fiscală, arată raportul Fondului Monetar Internațional, de închidere a evaluării anuale a României. Printre măsurile recomandate: impozit pe venit personal (PIT) progresiv, reformă a impozitului pe proprietate care să impună impozite pe valorile de piață și reducerea suplimentară a pragului pentru înregistrarea ca microîntreprindere. FMI îndeamnă la o prudență continuă în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026, scrie economedia.ro .

Ministerul Finanţelor anunţa, vineri, că un raport al FMI arată că România a implementat măsuri eficiente pentru refacerea stabilităţii financiare. Doar că, dincolo de asta, raportul FMI vorbește și despre riscuri și face o serie de recomandări – e nevoie de măsuri suplimentare. Raportul notează că punerea în aplicare integrală a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, dar și a “măsurilor de ajustare suplimentare începând cu 2027” pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 % din PIB sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale.

Sursa: FMI raport

Conform raportului, se preconizează că economia României va crește treptat pe termen scurt, în contextul consolidării fiscale necesare pentru a remedia deficitele gemene în creștere. Se menționeazcă că finanțele publice s-au deteriorat, ca urmare a creșterii semnificative a cheltuielilor cu pensiile, a salariilor din sectorul public și a cheltuielilor de capital finanțate din surse interne, precum și a presiunii suplimentare asupra contului curent.

Este menționat “amplul pachet de reforme fiscale” menit să reducă deficitul sub 6 % din PIB în 2026, incluzând o majorare a cotei TVA și alte măsuri fiscale – acesta “a contribuit la evitarea întreruperii fondurilor structurale ale UE și a retrogradării ratingului de credit suveran la statutul de non- investiție”. Se preconizează că inflația globală va rămâne ridicată până la jumătatea anului 2026, din cauza impactului majorării cotei TVA și a eliminării plafoanelor pentru prețurile energiei.

Odată cu adâncirea dezechilibrelor interne și externe, combinația potrivită de politici macroeconomice și financiare, împreună cu promovarea reformelor structurale, vor fi esențiale pentru
restabilirea sustenabilității fiscale și susținerea creșterii economice, protejând în același timp stabilitatea financiară, mai notează experții.

Date din raportul FMI:

• Consolidare fiscală favorabilă creșterii economice. Punerea în aplicare integrală a consolidării fiscale planificate în 2025-2026 și a măsurilor de ajustare suplimentare începând cu 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 % din PIB sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale.

• O reformă fiscală suplimentară menită să mobilizeze veniturile și să îmbunătățească echitatea, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și menținând atractivitatea pentru investițiile de capital, ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii economice și sporirii echității.

• Abordare prudentă a politicii monetare. Reapariția presiunilor inflaționiste necesită
o abordare prudentă a politicii monetare pentru a se asigura că inflația revine în mod sigur la
banda de toleranță. Reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce creșterea salariilor și inflația se vor modera în mod susținut.

• Protejarea stabilității financiare. Deși reziliența sistemului bancar s-a îmbunătățit odată cu consolidarea bilanțurilor, vulnerabilitățile emergente, precum expunerea suverană crescândă și împrumuturile valutare neacoperite considerabile, justifică o vigilență continuă.

• Reforme pentru o creștere durabilă. Promovarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienței statului, este esențială pentru a utiliza pe deplin fondurile UE disponibile și pentru a sprijini creșterea economică și ajustarea fiscală necesară.

Se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,0% și 1,4% în 2025 și, respectiv, 2026.

• În conformitate cu consolidarea fiscală în curs și redresarea creșterii partenerilor comerciali, se preconizează că deficitul contului curent se va reduce la 8,0% și 6,6% din PIB în 2025 și, respectiv, 2026, înainte de a se stabiliza la aproximativ 5% pe termen mediu.

Despre măsurile fiscale luate și înăsprirea necesară

“Consolidarea fiscală majoră planificată pe termen scurt este binevenită și necesară, dar fără ajustări suplimentare, raportul dintre datoria publică și PIB va continua să crească pe termen mediu. Deoarece inflația rămâne cu mult peste ținta stabilită, implementarea decisivă a unei înăspriri fiscale semnificative ar sprijini, de asemenea, politica monetară în finalizarea procesului de dezinflație”, se arată în raport.

Acesta menționează că, începând din iulie 2025, guvernul a adoptat o serie largă de măsuri de consolidare fiscală pentru perioada 2025-2026. Pachetul include reforme fiscale, cum ar fi majorarea cotelor standard și reduse de TVA, impozitarea unui număr mai mare de produse la cota standard și majorarea accizelor, a impozitelor pe proprietate și a impozitelor pe dividende (a se vedea tabelul 1 din text). Guvernul va acorda, de asemenea, prioritate investițiilor publice și va îngheța salariile și pensiile din sectorul public în 2026.7

• Ca urmare, se preconizează că deficitele fiscale se vor reduce semnificativ, de la 8,7 % din PIB în 2024 la 8,2 % în 2025 și 5,8 % în 2026.

“Cu toate acestea, în absența unor măsuri suplimentare, se preconizează că deficitul fiscal va rămâne ridicat, la aproximativ 5 % din PIB până în 2030. În consecință, raportul dintre datoria publică și PIB va continua să crească cu aproximativ 10 puncte procentuale, ajungând la aproape 70 % până în 2030, ceea ce reprezintă un risc ridicat de stres al datoriei suverane”, arată raportul.

Sursa foto: Raport FMI

Riscuri pentru România

Riscurile sunt în scădere pentru perspectivele de creștere, dar în creștere pentru inflație, conform raportului.

• Fiscal. O scădere a ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026 și la sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat.
• Pe plan intern, întârzierile în implementarea reformelor structurale critice și creșterile continue semnificative ale costurilor unitare cu forța de muncă ar slăbi exporturile și investițiile străine directe (ISD). Pe plan extern, încetinirea creșterii economice în rândul principalilor parteneri comerciali, posibil însoțită de barierele comerciale mai ridicate, incertitudinea și intensificarea conflictelor regionale, ar afecta comerțul și fluxurile de ISD

Pe de altă parte, punerea în aplicare fermă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE
ar putea consolida încrederea investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se preconiza, ceea ce ar conduce la creșterea investițiilor private și a creșterii economice, notează FMI.

• Inflația. Riscurile ascendente pentru inflație includ creșterea prețurilor la energie și șocurile climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. Creșterea salarială mai puternică și mai persistentă decât se preconiza, posibil determinată de o inflație temporar mai ridicată, ar putea face ca așteptările inflaționiste să devină instabile și să întârzie normalizarea prevăzută a inflației de bază.

“Consolidarea fiscală majoră planificată pentru perioada 2025-2026 reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii finanțelor publice. Este necesară o ajustare fiscală suplimentară începând cu 2027, prin specificarea în avans a unor măsuri concrete de reformă fiscală, pentru a stabiliza rata datoriei publice în raport cu PIB-ul pe termen mediu și pentru a menține încrederea pieței în sustenabilitatea fiscală”, se arată în raportul FMI.

Întrucât inflația va rămâne ridicată în următoarele 12 luni și există un risc crescut ca așteptările inflaționiste să devină instabile, BNR ar trebui să mențină o abordare prudentă în ceea ce privește politica monetară și să reia reducerile ratei dobânzii de politică monetară numai după ce creșterea salariilor și inflația se vor modera în mod susținut. Reformele structurale axate pe stimularea participării forței de muncă și îmbunătățirea guvernanței, împreună cu utilizarea deplină a fondurilor UE disponibile, ar spori potențialul de creștere pe termen mediu al României și ar contribui la susținerea consolidării fiscale necesare.

Reformele suplimentare ale politicii fiscale ar trebui să constituie principala sursă de ajustare fiscală pentru consolidarea finanțelor publice într-un mod durabil, notează raportul.

Recomandări

Cu 27 % din PIB în 2023, veniturile fiscale ale României ca procent din PIB se situează printre cele mai scăzute din UE (media fiind de 40 %) și sunt insuficiente pentru a susține nevoile crescânde de cheltuieli sociale și servicii publice la niveluri aliniate la mediile UE, subliniază raportul.

“Un pachet de reforme fiscale menit să mobilizeze veniturile și să îmbunătățească echitatea, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractiv pentru investițiile de capital ,
ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii economice și sporirii echității. Este necesară, de asemenea, o prudență continuă în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026“, subliniază experții.

Printre recomandările din raportul FMI:

Un impozit pe venit personal progresiv, cu mai multe tranșe de impozitare, ar contribui la creșterea veniturilor (cu 0,5 % din PIB sau mai mult), precum și la îmbunătățirea echității sistemului fiscal. Impactul ratelor mai mari asupra diferenței de impozitare a muncii ar putea fi moderat prin reducerea contribuției la asigurările de sănătate.

Diferența fiscală mare la salariile mici, în special, ar putea fi redusă și mai mult cu o alocație de bază mai generoasă sau cu un program de beneficii la locul de muncă. Creșterea transferurilor sociale condiționate de venit către familiile cu venituri mici ar proteja și mai mult gospodăriile cu venituri mici și vulnerabile.

Personalul salută eliminarea scutirilor sectoriale de impozit pe venit în sectoarele construcțiilor, agriculturii și IT în 2025. Întrucât cheltuielile fiscale rezultate din scutirile de impozit pe venit rămase, inclusiv cele pentru pensionari, sunt încă substanțiale (0,6% din PIB), aceste scutiri trebuie eliminate în continuare.

• Deși introducerea planificată a unei taxe moderate pe carbon este un pas binevenit, măsurile de decarbonizare bazate pe impozite ar trebui să crească în timp până la un nivel compatibil cu obiectivele României în materie de atenuare a schimbărilor climatice.

• În ciuda creșterii planificate a impozitării proprietății în 2026, veniturile recurente din impozitul pe proprietate ale României sunt doar aproximativ jumătate din media UE. O reformă a impozitului pe proprietate care să impună impozite pe valorile de piață și să reducă în același timp scutirile ar contribui la creșterea veniturilor (0,1-0,2 % din PIB anual).

• O taxă pe cifra de afaceri a băncilor, care va fi majorată la 4% în ianuarie 2026 și va expira la sfârșitul
anului 2026, ar putea slăbi rezervele financiare ale băncilor și intermedierea financiară deja redusă. În mod similar, o taxă pe cifra de afaceri a întreprinderilor mari impune o povară nedreaptă asupra companiilor cu marje reduse. Prin urmare, autoritățile trebuie să ia în considerare măsuri mai puțin distorsionante.

• Pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere a fost redus de la 500.000 EUR la 250.000 EUR în
2025 și va fi redus în continuare la 100.000 EUR în ianuarie 2026. O reducere suplimentară, aliniată la pragul de scutire de TVA de 88.500 EUR, ar contribui la limitarea oportunităților de arbitraj fiscal.

Reforme structurale pentru creștere economică

Promovarea reformelor structurale și îmbunătățirea guvernanței ar contribui la stimularea creșterii economice și ar sprijini consolidarea fiscală necesară, prin deblocarea fondurilor UE angajate și
reducerea economiei informale, notează raportul.

Recomandări FMI:

• Înființarea unei noi agenții independente pentru monitorizarea sectorului marilor întreprinderi de stat
este binevenită. Numirea în timp util a membrilor consiliului de administrație ar permite agenției să funcționeze la capacitate maximă, să consolideze supravegherea și să sporească concurența și eficiența în sectoarele dominate de întreprinderile de stat.

Îmbunătățirea guvernanței, inclusiv accelerarea procesării procedurilor anticorupție, ar contribui la crearea unui mediu de afaceri mai bun și la reducerea informalității și a inegalității. Îmbunătățirea previzibilității și a calității reglementărilor ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea climatului investițional și la reducerea informalității, mai notează raportul.