Bulgaria, nevoită să construiască un dig la Kozlodui din cauza scăderii istorice a Dunării
Decizia de a construi acest dig vine în contextul în care nivelul Dunării a atins cote alarmant de scăzute, punând presiune asupra sistemelor de răcire ale centralei nucleare. Conform declarațiilor ministrului Petrova, citate de agenția BTA, structura de protecție ar urma să aibă o lungime cuprinsă între 250 și 300 de metri, dimensiunea exactă urmând să fie stabilită în faza de proiectare. Se estimează că lucrările de construcție vor dura între 10 și 15 zile.
Deși situația la CNE Kozlodui rămâne una dificilă din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, echipele centralei gestionează eficient condițiile, asigurând întreținerea pompelor și instalațiilor hidraulice. Autoritățile bulgare coordonează măsurile necesare de mai multe săptămâni, fără a amâna intervențiile, a precizat oficialul bulgar. Luni, o ușoară creștere a nivelului Dunării a permis Unității 5 a centralei să funcționeze la 91,4% din capacitate.
Scăderea fără precedent a nivelului apei a avut deja un impact direct asupra producției de energie. Vineri, producția Unității 5, care are o capacitate instalată de puțin peste 1.000 MW, a fost redusă cu aproximativ 120 MW. Aceasta a reprezentat o premieră în istoria de 52 de ani a centralei, fiind prima dată când producția a fost diminuată din cauza condițiilor meteorologice și hidrologice extreme.
Ministrul Energiei a subliniat importanța centralei pentru echilibrul energetic al țării, declarând că: „Bulgaria consumă aproximativ 90.000 de megawați-oră de energie electrică pe zi, produce aproximativ 130.000 și exportă aproximativ 31.000”.
Pe lângă soluția digului, se continuă analiza alternativelor pentru alimentarea cu apă a centralei, iar lucrările de proiectare pentru varianta aleasă sunt în desfășurare.
Această situație are implicații și pentru piața energetică regională. România, de exemplu, importă în prezent cantități semnificative de energie electrică din Bulgaria pentru a-și acoperi o parte din necesarul intern. Acest lucru se datorează producției interne scăzute, lucrărilor sau opririlor de la Centrala Nucleară Cernavodă, dar și secetei care afectează debitul Dunării. O eventuală diminuare a producției disponibile la Kozlodui ar putea reduce volumul de energie pe care Bulgaria o poate exporta către România și ar contribui la o presiune crescută asupra prețurilor de pe piața regională.
Explorează subiectele:

