Guvernul Macedoniei de Nord a propus un amendament constituţional în vederea îndeplinirii unei solicitări a vecinei sale Bulgaria, considerată o condiţie prealabilă ca fosta republică iugoslavă să poată începe negocieri substanţiale de aderare la Uniunea Europeană.

Macedonia de Nord FOTO Shutterstock

Cabinetul de la Skopje a aprobat astfel marţi o propunere de a menţiona în preambulul Constituţiei minoritatea bulgară din Macedonia de Nord ca fiind una dintre etniile din această ţară, a consemnat portalul de ştiri libertas.mk citat de Agerpres.

Bulgaria, stat membru al UE, a blocat începerea negocierilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord din 2020 până anul trecut, formulând diverse solicitări referitor la drepturile minorităţilor etnice şi interpretări istorice. Negocierile de aderare au început în cele din urmă acum un an, în urma unei conferinţe interguvernamentale, dar nu vor putea avea loc negocieri substanţiale decât după ce minoritatea bulgară din Macedonia de Nord, ce numără circa 3000 de oameni, va fi menţionată în preambulul Constituţiei.

Opoziția nu vrea să-l aprobe

Pe parcursul negocierilor de aderare, care durează frecvent ani la rând, orice stat al UE se poate opune prin veto avansării negocierilor. Anul trecut guvernul social-democrat nord-macedonean al lui Dimităr Kovacevski a convenit cu guvernul de atunci de la Sofia asupra unei foi de parcurs pentru reglementarea divergenţelor.

Problema este însă că, fără v oturile opoziţiei naţionaliste , guvernul nu va dispune de majoritatea de două treimi necesară în parlament pentru adoptarea amendamentului constituţional. În momentul de faţă opoziţia afirmă că nu vrea să îl aprobe.

În prezent în preambulul Constituţiei nord-macedonene se vorbeşte de macedoneni, albanezi, sârbi, turci, vlahi, romi şi bosniaci, precum şi de "alte" popoare care trăiesc în Macedonia de Nord. Dacă amendamentul va fi adoptat, vor fi menţionaţi de asemenea, pe lângă bulgari -, şi croaţii, muntenegrenii, slovenii, evreii şi egiptenii.