„Comisia Europeană confirmă că măsurile de sprijin pentru populaţie şi firme propuse de PSD şi adoptate de Guvern ajută economia României să treacă cu bine de acest an complicat!
În noua prognoză care anunţă un avans de la 2,6 la 3,9 pentru creşterea economică a României din 2022, Comisia susţine că “perspectivele optimiste de pe piaţa muncii şi măsurile de sprijin anunţate de guvern în aprilie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, ar trebui să menţină consumul privat în creştere, chiar dacă mai moderată."
Mult mai importantă decât cifra creşterii economice este pentru noi constatarea că, fără pachetele de sprijin de până acum (ianuarie, aprilie şi iulie), situaţia ar fi fost astăzi cu totul alta.
Aprecierile experţilor europeni ne încurajează să continuăm să lucrăm la noi măsuri care să ajute populaţia şi firmele româneşti să reziste asaltului preţurilor, principala problemă a acestui an.
Ştiu că oamenii aşteaptă de la noi soluţii care să le protejeze nivelul de trai. Ştiu că firmele aşteaptă ca stimulii fiscali să aducă mai repede bani în economie. De aceea, împreună cu echipa economică a PSD, în această vară vom construi o noua fază a programului “Sprijin pentru România” pe care să o putem prezenta Coaliţiei la toamnă.
Ne aşteaptă luni grele, dar sunt convins că măsurile pe care le avem în vedere pot produce importante efecte de multiplicare în economie, astfel încât România să reziste cu brio şocurilor din acest an!”, a afirmat ministrul.
Previziuni economice de vară ale Comisiei Europene pentru România: 3,9% creştere economică în 2022 şi 2,9% în 2023
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze negativ economia UE, orientând-o către o creştere mai redusă şi o inflaţie mai ridicată în comparaţie cu previziunile din primăvară.
În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendinţă ascendentă, cu o creştere a PIB-ului real de 5,2 %. Conform datelor provizorii, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creştere semnificativă a formării brute de capital fix şi a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie negativă. Această creştere robustă a fost susţinută de salariile mai mari, care au ţinut pasul cu inflaţia, şi de eliminarea treptată a restricţiilor legate de COVID.
Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022Căutaţi traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, economia UE va creşte cu 2,7 % în 2022 şi cu 1,5 % în 2023. În zona euro se anticipează o creştere de 2,6 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4 %, în 2023. Se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, şi anume 7,6 % în zona euro şi 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % şi, respectiv, 4,6 %.
Şocurile provocate de război au un impact negativ asupra creşterii
Multe dintre riscurile negative asociate previziunilor din primăvara anului 2022 s-au materializat. Invadarea Ucrainei de către Rusia a exercitat presiuni suplimentare în sensul creşterii preţurilor la energie şi la produsele alimentare de bază. Aceşti factori alimentează presiunile inflaţioniste la nivel mondial, erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor şi atrag după sine un răspuns de politică monetară mai rapid decât se preconizase anterior. Încetinirea continuă a ritmului de creştere în SUA se adaugă impactului economic negativ al riguroasei politici „zero-COVID” aplicată de China.
Economia UE rămâne deosebit de vulnerabilă la evoluţiile de pe pieţele energiei, din cauza dependenţei sale ridicate de combustibilii fosili din Rusia, iar încetinirea creşterii mondiale are ca efect reducerea cererii externe. Impulsul dobândit odată cu revigorarea de anul trecut şi un prim trimestru ceva mai puternic decât se estima ar trebui să susţină rata anuală de creştere pentru 2022. Cu toate acestea, se preconizează că activitatea economică din restul anului va fi modestă, în pofida unui sezon turistic de vară promiţător. Potrivit estimărilor, în 2023, creşterea economică trimestrială se va accelera pe fondul rezilienţei pieţei forţei de muncă, al moderării inflaţiei, al sprijinului din partea Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi al volumului încă mare de economii excedentare.
În ansamblu, economia UE va continua să se extindă, dar într-un ritm mult mai lent decât se preconizase în previziunile din primăvara anului 2022.
Se estimează că nivelul record al inflaţiei va scădea în 2023
Până în luna iunie, inflaţia totală a atins niveluri record, pe măsură ce preţurile la energie şi la alimente au continuat să crească, iar presiunile asupra preţurilor s-au extins la servicii şi la alte bunuri. În zona euro, inflaţia a crescut puternic în al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4 % în luna martie (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent), la un nou nivel record de 8,6 % în luna iunie. În UE, creşterea a fost şi mai pronunţată, inflaţia mărindu-se brusc cu un întreg punct procentual, de la 7,8 % în luna martie, la 8,8 % în luna mai.
Previziunile privind inflaţia au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparaţie cu previziunile din primăvară. Pe lângă creşterea puternică a preţurilor din al doilea trimestru, se preconizează că o nouă creştere a preţurilor la gazele naturale în Europa urmează să se repercuteze asupra consumatorilor şi prin intermediul preţurilor la energia electrică. Se preconizează că inflaţia va atinge un nivel maxim de 8,4 % (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent) în al treilea trimestru al anului 2022 în zona euro, după care va scădea constant, ajungând la sub 3 % în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât şi în UE, pe măsură ce se vor diminua presiunile exercitate de preţurile produselor de bază şi de constrângerile în materie de aprovizionare.
Riscurile rămân ridicate şi depind de evoluţia războiului
Riscurile legate de previziunile privind activitatea economică şi inflaţia depind în mare măsură de evoluţia războiului şi, în special, de implicaţiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei. Noile creşteri ale preţurilor la gaze ar putea să conducă la o creştere suplimentară a inflaţiei şi la frânarea creşterii economice. Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să amplifice forţele inflaţioniste şi să conducă la o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare, care nu numai că ar afecta creşterea, ci ar atrage după sine şi riscuri sporite pentru stabilitatea financiară. Nu poate fi exclusă posibilitatea ca reapariţia pandemiei în UE să provoace noi perturbări ale economiei.
În acelaşi timp, tendinţele recente de scădere a preţurilor petrolului şi ale altor produse de bază s-ar putea intensifica, determinând o scădere mai rapidă a inflaţiei decât se preconizează în prezent. În plus, datorită unei pieţe puternice a forţei de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creşterea preţurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate.
