Calea liberă pentru Legea ANI: Aleșii locali își păstrează funcțiile, în ciuda criticilor
Proiectul de lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI), retrimis Parlamentului după o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) care a declarat neconstituționale unele prevederi, a primit miercuri undă verde în comisiile de specialitate ale Senatului. Amendamentele propuse pentru eliminarea unor dispoziții controversate au fost rapid respinse, permițând proiectului să ajungă la votul final în plenul Senatului în forma adoptată anterior de Camera Deputaților.
Președinta Comisiei de Constituționalitate, Cosmina Cerva. Foto: captură video YouTube
Contextul legislativ și temeri la nivel local
Modificarea legislativă vine ca răspuns la adoptarea, la sfârșitul lunii trecute, a Legii 165/2026. Aceasta a introdus în Codul administrativ noi prevederi care interziceau persoanelor angajate în sectorul public să ocupe simultan funcții de consilier local sau județean. Această clauză a stârnit temeri semnificative în administrațiile locale, unde numeroși aleși s-ar fi putut vedea nevoiți să aleagă între cele două poziții. Propunerea de modificare a fost depusă în regim accelerat de PSD și UDMR, după ce problema incompatibilităților a generat dispute considerabile în administrația publică.
Proiectul de lege, susținut de PSD, UDMR și o parte din parlamentarii PNL, a fost adoptat anterior de Camera Deputaților cu 187 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” și 59 de abțineri. Pentru a intra în vigoare, actul normativ necesită aprobarea finală a Senatului, care este cameră decizională.
Ședință tensionată și „amendamentul Fritz”
Ședința comună a comisiilor a debutat la ora 10.00 și a fost marcată de tensiuni. Senatorii AUR și USR au intrat în conflict cu președinta Comisiei de Constituționalitate, Cosmina Cerva, invocând probleme legate de transmiterea documentelor necesare senatorilor care participau online. În urma disputelor, senatorul USR Czntia Păun a fost sancționat cu suspendarea dreptului la cuvânt. La ședință au fost prezenți și reprezentanți ai Agenției Naționale de Integritate (ANI), iar șeful instituției, Bogdan Sticlosu, a declarat că decizia CCR este complementară unor hotărâri anterioare ale Curții.
Un punct central al dezbaterilor a fost „amendamentul Fritz”. Forma adoptată de Camera Deputaților include o prevedere care limitează transparența averilor demnitarilor, generând reacții puternice în Parlament. USR a anunțat că va depune un nou proiect de lege, care să excludă acest amendament, și a solicitat senatorilor să respingă actuala formă. Partidul invocă o scrisoare trimisă Comisiei Europene de liderii grupurilor parlamentare europene PPE și Renew Europe, prin care se cere blocarea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR până la eliminarea „amendamentului Fritz”. De asemenea, AUR s-a poziționat împotriva formei actuale a legii, liderul grupului AUR din Senat, Petrișor Peiu, îndemnându-și colegii să nu se implice în ceea ce a numit „conflictul PSD-PNL” și să nu voteze legea în forma care conține amendamentul.
În ciuda acestor obiecții, amendamentele de eliminare, fiecare susținut de o motivare juridică, au fost respinse în cadrul ședinței comisiilor, iar raportul de admitere deschide calea către votul final în plenul Senatului. Decizia finală privind forma legii ANI aparține senatorilor.
Poziția PNL și speranța lui Dominic Fritz
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți seara că senatorii liberali vor susține „amendamentul Fritz” la votul de miercuri, propus de PSD și declarat constituțional de CCR. Bolojan a admis că prevederea este „anormală”, dar a argumentat că votul favorabil ar permite României să bifeze un jalon important din PNRR. Pe de altă parte, Dominic Fritz și-a exprimat luni speranța că Senatul, în calitate de cameră decizională, ar putea oferi o nouă șansă de a modifica legea.
Explorează subiectele:
