Rolul lui Călin Georgescu în tentativa de lovitură de stat a fost esențial în consolidarea hotărârii membrilor și în legitimarea acțiunilor planificate, au stabilit procurorii în rechizitoriu. O martoră prezentă la întâlnirea de la ferma din Ciolpani a relatat că discuțiile erau conduse de către Georgescu, el fiind cel care i-a convocat pe participanți și a impus regulile interacțiunii. Atmosfera era descrisă ca extrem de încărcată, inculpatul manifestând o atitudine dominantă și prezentându-se ca „un lider ideologic și strateg.”

Călin Georgescu și Eugen Sechila FOTO: Inquam Photos

Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți, 16 septembrie, în dosarul în care este acuzat că ar fi plănuit destabilizarea României, cu sprijinul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, după anularea primului scrutin prezidențial prin decizia CCR din 6 decembrie.

Planul de deplasare spre București al unui grup de 21 de persoane, în decembrie 2024, cu intenția de a declanșa proteste deturnate în acțiuni violente, este descris de anchetatori drept o amenințare directă la adresa ordinii constituționale.

Întâlnirea inițială a avut loc la Mediaș, unde s-a stabilit deplasarea cu șapte autoturisme, echipate cu arme albe, bastoane telescopice, spray-uri lacrimogene, două pistoale și peste 60 de materiale pirotehnice profesionale.

„Membrii grupului știau exact motivul deplasării la București și au aderat la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de Potra Horațiu”, au declarat sursele, pentru Antena 3.

În această schemă, Georgescu ar fi jucat un rol central , influențând psihologic participanții și conferind legitimitate planurilor radicale.

Potrivit sursei citate, martora prezentă la întâlnirea de la Ciolpani a descris o atmosferă tensionată, condusă strict de către Georgescu, care i-a convocat pe toți participanții.

Ea a relatat detalii precum refuzul acestuia de a permite personalului să intervină sau să servească, arătând că discuțiile aveau un caracter strict confidențial.

Surse judiciare mai arată că o martora prezentă la întâlnirea de la Ciolpani a descris o atmosferă tensionată și controlată strict de către Călin Georgescu. Potrivit declarațiilor acesteia, „părea că discuțiile erau conduse de către Georgescu, el fiind cel care i-a convocat pe toți participanții”.

Ulterior, când a întrebat dacă să mai pună lemne pe foc, i-a arătat din nou că nu este nevoie și că „poate părăsi încăperea.”

Aceste gesturi, potrivit surselor, „arată clar că discuția avea un caracter confidențial, participanții dorind nu doar să nu fie auziți, ci nici măcar deranjați”.

Atmosfera era descrisă ca fiind „extrem de încărcată”, Georgescu manifestând o atitudine dominantă și impunând regulile interacțiunii.

„El a stabilit tăcerea în fața personalului, a dictat desfășurarea evenimentului și a demonstrat o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți, prezentându-se ca un lider ideologic și strateg”, susțin aceleași surse.

Refuzul de a permite intervenția gazdei în orice fel a fost interpretat de anchetatori ca o dovadă că „întâlnirea avea un caracter strict confidențial, iar orice prezență neautorizată era considerată un risc”.

Sursele au mai confirmat că, la data de 4 decembrie 2024, Georgescu l-ar fi contactat pe Eugen-Ionuț Sechila, cunoscut pentru afinități legionare și implicare în tabere paramilitare, spunându-i că are „un plan” și folosind expresii precum: „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia”.

În paralel, bodyguardul său ar fi transmis informații alarmiste unor cadre din MAI, sugerând că interlopi înarmați ar fi fost folosiți pentru a compromite protestele.