Călin Georgescu, între simpatia Moscovei și noul dosar penal de la DIICOT
Pe 21 septembrie 2026, fostul candidat independent la președinție a fost interceptat în trafic de procurorii DIICOT și escortat la vila sa din Mogoșoaia pentru percheziții. Ancheta vizează o presupusă schemă de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat, în care daunele estimate depășesc 1,1 milioane de euro. După câteva ore de audieri, Georgescu a fost reținut. Deși această investigație specifică vizează nereguli financiare, ecoul reținerii s-a propagat instantaneu la Moscova: agenția oficială de presă TASS a emis trei articole în mai puțin de trei ore, iar marile publicații rusești au tratat pe larg descinderile.
Călin Georgescu, cercetat de DIICOT într-un nou dosar Foto: Inquam Photos/George Călin
Problemele judiciare ale lui Georgescu sunt însă mult mai extinse. Pe rolul Curții de Apel București se află deja procesul în care acesta a fost trimis în judecată sub acuzațiile de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și transmitere continuată de informații false. După o amânare a debutului din 9 septembrie 2026, instanța a fixat o nouă ședință pentru 28 septembrie 2026.
O campanie atipică și anularea scrutinului din 2024
Numele lui Călin Georgescu a generat un seism politic la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, când a strâns aproape 23% din voturi. Performanța a sfidat cercetările sociologice, care cu doar patru săptămâni înainte îl cotau sub pragul de 1%. Deși a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă cheltuieli de campanie egale cu zero, candidatul a beneficiat de o explozie vizibilă în mediul digital: între 10 și 24 noiembrie, comunitatea și vizualizările contului său de TikTok s-au triplat, iar eticheta cu numele său a înregistrat 73,2 milioane de afișări într-o singură săptămână.
Rezultatul nu a rezistat validării judiciare. La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea în premieră a întregului proces electoral, bazându-se pe documente desecretizate provenite de la serviciile de securitate, care indicau tentative grave de deturnare a votului democratic. Organismul francez de supraveghere VIGINUM a evaluat ulterior fenomenul ca fiind o campanie avansată de tip „astroturfing”, prin care susținerea a fost mimată la scară largă prin boți și rețele digitale de manipulare a algoritmilor. Agenția franceză a specificat totuși că cercetarea sa exclusiv tehnică nu certifică formal o ingerință directă a unui stat străin.
Ancheta a scos la iveală că peste 100 de creatori de conținut online, cumulând 8 milioane de urmăritori, au fost cooptați involuntar sau conștient să publice mesaje neutre despre calitățile unui potențial președinte, folosind hashtaguri precum #EchilibruSiVerticalitate sau #unliderpotrivitpentrumine. Imediat, conturi dedicate interveneau în comentarii pentru a-l indica pe Georgescu drept candidatul perfect. Mai mult, instrucțiunile distribuite pe servere de Discord și canale Telegram încă din 2022 urmăreau plasarea numelui său inclusiv sub postările altor competitori politici, forțând sistemele automate TikTok să-l promoveze prioritar.
Banii nedeclarați și amprenta digitală rusească
Mitul finanțării inexistente s-a destrămat pe măsură ce autoritățile au analizat fluxurile de capital. Documentele din CSAT și anchetele judiciare arată că aproximativ 381.000 de dolari au fost injectați direct pe TikTok, între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, către conturi care rulau mesaje pro-Georgescu. Principalul finanțator identificat a fost Bogdan Peșchir (cunoscut sub pseudonimul „bogpr”), platforma chineză confirmând tranzacțiile autorităților române pe 28 noiembrie 2024. În total, Peșchir ar fi canalizat peste un milion de euro în susținerea online a candidatului.
Conform rapoartelor SRI prezentate în CSAT la 4 decembrie 2024, rețeaua număra în jur de 25.000 de conturi, dintre care 797 fuseseră configurate încă din 2016 și lăsate inactive până la activarea bruscă din 11 noiembrie 2024. Procurorii Parchetului General, care au deschis dosare penale în februarie 2025, au inventariat 20.321 de conturi create în perioada 2022-2023 ce generaseră 2,1 milioane de comentarii. Faptul că numeroase conturi erau asociate cu adrese de e-mail având terminația „.ru” a determinat anchetatorii să invoce suspiciuni rezonabile privind implicarea unor entități din Federația Rusă.
Atât Ministerul Afacerilor Externe, cât și secretarul de stat american Antony Blinken au descris situația drept o acțiune hibridă complexă orchestrată de Rusia pentru influențarea alegerilor din România. Reorientarea acestor resurse digitale a devenit evidentă în aprilie 2025: vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a dezvăluit că mii de conturi care îl promovaseră pe Georgescu au virat masiv către mesaje laudative la adresa lui Vladimir Putin și știri false privind o ipotetică intrare a României în război.
Anturajul: ofițeri, mercenari și admiratori ai lui Kadîrov
Intersecțiile cu sfera de influență a Moscovei se regăsesc și în cercul apropiat al lui Georgescu. Unul dintre partenerii săi apropiați, Horațiu Potra, inculpat alături de el în dosarul de la Curtea de Apel, a fost investigat pentru contacte cu rețele rusești și legături cu gruparea de mercenari Wagner. Potra s-a deplasat la Moscova în 2022, în plin război, dar și cu puțin timp înaintea primului tur, zburând din capitala Rusiei spre Dubai pe 6 septembrie 2024. Arestat preventiv inițial, Potra a fost plasat în arest la domiciliu de Înalta Curte pe 17 iunie 2026, iar din 3 septembrie 2026 se află sub control judiciar.
Un alt personaj-cheie este Bogdan Vacusta, fost cadru al Direcției Generale de Informații a Apărării în intervalul 2002-2015. Acesta a fondat alături de Georgescu asociația „Pământul Strămoșesc”, din care s-a retras în 2022, devenind ulterior consultant pentru Banca Națională a României în 2023. Vacusta a apărut la reuniunea Horasis Global Russia Business Meeting din Cipru în 2013, pledând pentru facilitarea accesului extern la resursele energetice rusești. Din nucleul asociației a făcut parte și Ovidiu Hurduzeu, asociat la rândul său cu mediile pro-ruse din țară, în timp ce Georgescu lansa în 2014 inițiativa „Motivația: România”.
Dispozitivul de securitate al lui Georgescu a ridicat la rândul său semne de întrebare prin Dorina Mihai, partenera de afaceri a gărzii sale de corp, Marin Burcea. Femeia s-a remarcat prin afișarea publică pe internet a admirației pentru liderul cecen Ramzan Kadîrov și apropiații săi din rândul forțelor armate cecene, inclusiv generalul Zamid Alievici Chalaev.
Simpatia declarată pentru Putin și discursul antioccidental
Relațiile ideologice ale lui Georgescu cu Moscova preced campania prezidențială cu mai bine de un deceniu. Însuși fostul candidat a admis public că a discutat direct cu Aleksandr Dughin, teoreticianul expansionismului eurasianist, care a vizitat România în 2014. Georgescu a explicat că aceste întrevederi au avut loc la Viena, în marginea unor dezbateri asociate Clubului de la Roma, și într-un alt format cu participare internațională.
Aparatul mediatic al Kremlinului l-a promovat constant. În 2016, postul Russia Today elogia cartea sa „Cumpăna României” și manifestul „Revoluția sustenabilității: Hrană, Apă, Energie”, susținând că proiectul ar garanta României un loc între primele cinci economii ale lumii și vorbind despre o legătură istorică bilaterală. Tot atunci, rețeaua de propagandă Sputnik titra că medicul Călin Georgescu va ocupa fotoliul de prim-ministru de la București – funcție pentru care formațiunea AUR l-a propus oficial patru ani mai târziu, în 2020.
De-a lungul anilor, luările de poziție ale lui Georgescu au coincis frecvent cu retorica Moscovei. În 2018 afirma că Vladimir Putin este un lider veritabil care își iubește patria prin orice mijloace, reafirmând în 2024 că îl consideră un patriot. În 2022 a susținut că ostilitățile din Ucraina sunt alimentate de interesele industriei de armament din Statele Unite și a invocat „înțelepciunea rusească”. După anularea alegerilor, în ianuarie 2025, el a declarat că NATO ar putea lansa un atac împotriva Rusiei de la baza Mihail Kogălniceanu și a afirmat, într-un dialog cu ziaristul Ion Cristoiu, că Ucraina este un stat inventat, aducând în discuție posibila revendicare de către România a unor teritorii învecinate la finalul conflictului.
Explorează subiectele:
