Câmpul de bătălie de la Arsuf, unde Richard I i-a învins pe sarazini, excavat de arheologi

Câmpul de bătălie de la Arsuf, unde Richard I i-a învins pe sarazini, excavat de arheologi

Un arheolog din Israel a reuşit să localizeze una dintre cele mai importante bătălii din cadrul celei de-a Treia Cruciade, locul unde regele Angliei Richard I supranumit Inimă de Leu, a învins trupele musulmane, transmite joi Live Science.

Cruciaţii nu s-au putut bucura prea mult de această victorie. Deşi forţele creştine ale regelui Richard I au câştigat confruntarea, intrată în istorie drept Bătălia de la Arsuf, în cele din urmă au pierdut războiul, musulmanii reuşind să-şi menţină dominaţia asupra Ţării Sfinte, după cum explică arheologul şi istoricul Rafael Lewis, cercetător la Institutul de Arheologie Zinman din cadrul Universităţii din Haifa (Israel).

"Din nefericire pentru cruciaţi, chiar dacă au câştigat Bătălia de la Arsuf, victoria nu a fost una suficient de decisivă", explică Lewis pentru Live Science. "Forţele musulmane nu au fost complet distruse şi au continuat să-i hărţuiască pe cruciaţi timp de un an. Cea de-a Treia Cruciadă s-a încheiat cu un tratat prin care regele Richard Inimă de Leu şi oamenii săi au putut intra în Ierusalim, în pelerinaj, dar nu l-au capturat" din mâinile sultanului Saladin.

În cea de-a Treia Cruciadă (1189 - 1192), Richard Inimă de Leu şi alţi nobili creştini au avut ca obiectiv recucerirea Ierusalimului din mâinile sultanului Saladin (numele dat de occidentali sultanului Salah al-Din ibn Ayyub), care reuşise să unească lumea musulmană prin capturarea Oraşului Sfânt de la creştini. După ce fortăreaţa de coastă Acra a fost cucerită de creştini, Richard I a hotărât să mărşăluiască spre Jaffa, pentru a captura şi acest port şi a-şi asigura provizii şi posibile întăriri pentru asediul Ierusalimului. Timp de 17 zile, trupele lui Richard au mărşăluit de-a lungul coastei, până au ajuns la Arsuf, unde îi aştepta armata lui Saladin.

Atât creştinii cât şi musulmanii au sperat că această încleştare va fi decisivă, cu una dintre părţi pierzând categoric, pentru ca războiul să nu continue, conform lui Lewis. După trei şarje de cavalerie împotriva forţelor lui Saladin, cruciaţii au reuşit să învingă, dar trupele sarazine nu au fost spulberate, o bună parte din soldaţii lui Saladin reuşind să se retragă.

Şi alţi istorici au încercat să identifice locul exact unde s-a purtat această bătălie, despre care se ştia că s-a produs undeva la nord de oraşul modern Tel Aviv. În cadrul unui nou studiu, Lewis susţine că a descoperit locaţia confruntării ce a avut loc la 7 septembrie 1191. Acest studiu a apărut recent în publicaţia Monograph Series of the Sonia and Marco Nadler Institute of Archaeology.

Lewis ştia că bătălia s-a dat în apropierea satului Arsuf, dar nu ştia exact unde, aşa că s-a "întors în timp", combinând informaţiile adunate din diferite surse - fotografii aeriene ale regiunii, hărţi şi însemnări de călătorie ale unor oameni care au trecut prin Arsuf. Lewis a examinat şi caracteristicile reliefului şi diferite informaţii istorice şi arheologice disponibile până şi-a făcut o idee despre unde ar putea fi locul exact al bătăliei. Apoi, s-a deplasat personal la faţa locului şi a început să caute artefacte rămase după bătălie.

Cu ajutorul unui detector de metale, Rafael Lewis a descoperit o placă de fier (care provine probabil de la o cască medievală), obiecte de harnaşament din fier şi un cui de potcoavă de tipul celor folosite în Anglia şi Franţa în secolele XII - XIII. De asemenea, Lewis a descoperit două vârfuri de săgeată: unul dintre ele conceput să străpungă armura, iar celălalt vârf de săgeată era plat, ca un disc, fiind conceput pentru a fi folosit împotriva cailor, astfel încât aceste animale rănite să-şi arunce călăreţii din şa.

Izvoarele scrise din epocă indică faptul că bătălia de la Arsuf a avut loc în apropierea unei păduri de stejari, iar cavaleria creştină s-a oprit la liziera pădurii după o şarjă. Respectiva pădure nu mai există, fiind tăiată la începutul secolului XX, însă după ce Rafael Lewis a consultat textele istorice, hărţi şi fotografii aeriene, a estimat unde s-ar fi aflat liziera pădurii şi unde a avut loc încleştarea dintre creştini şi sarazini, ţinând cont şi de faptul că, în medie, o şarjă de cavalerie acoperea o distanţă medie de 250 de metri.

Noul studiu "ne oferă o bună idee despre locul unde s-a produs această bătălie", a comentat pentru cotidianul Haaretz Adrian Boas, arheolog la Universitatea din Haifa specializat în cruciade, care însă nu a participat la acest studiu.

Richard Inimă de Leu a murit în 1199, iar inima lui a fost păstrată într-o cutie din cristal ce conţinea mercur, mentă, tămâie şi câteva feluri de plante cu miros plăcut. Sultanul Saladin a murit înaintea lui Richard, în 1193, probabil de febră tifoidă, conform medicilor care l-au diagnosticat retroactiv în 2018, pornind de la izvoarele istorice care descriu moartea sultanului.AGERPRES


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Nu le zice rău Ciucă...

4 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

5 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”