În timp ce Europa face pași mari în prevenirea cancerului mamar și de col uterin, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate feminină evitabilă. Ignoranța, rușinea și lipsa accesului la prevenție transformă boala într-o sentință. Dar există speranță – și ea începe cu informația.

Cancerul ginecologic și cel mamar reprezintă în România o adevărată criză de sănătate publică. În 2022, peste 12.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer mamar , iar aproape 4.000 au pierdut lupta cu boala. La fel de îngrijorător este cancerul de col uterin, care, deși este una dintre cele mai prevenibile forme de cancer, se află în top 3 cele mai frecvente tipuri de cancer în România, cu o rată de mortalitate printre cele mai ridicate din Europa.

De ce se întâmplă asta? Lipsa accesului la informații corecte și stigmatizarea în jurul acestor diagnostice fac ca multe femei să ajungă prea târziu la tratament sau să nu beneficieze de prevenție eficientă.

În acest context dificil, prof. dr. Gheorghe Peltecu, profesor universitar la UMF „Carol Davila”, a lansat „Stimă, nu Stigmă” – un proiect educațional care își propune să schimbe această realitate. Printr-un ecosistem de informații medicale validate și accesibile tuturor, de la prevenție și diagnostic, până la sprijin în viața de după cancer, inițiativa oferă femeilor instrumentele necesare pentru a-și revendica puterea și demnitatea.

Cancerul feminin: cifrele care dor. Când semnele sunt ignorate și prevenția întârzie

Datele Cancer Today ale International Agency for Research on Cancer (IARC) plasează România printre țările europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer de col uterin, deși acesta este una dintre cele mai prevenibile forme de cancer. Rata de vaccinare anti-HPV rămâne sub 15%, mult sub media europeană (59,9% în rândul fetelor și 57,3% în rândul băieților).

În spatele acestor statistici reci se ascund mii de povești dramatice. Femei care au aflat prea târziu. Medici lipsiți de resurse. Familii care au pierdut totul.

Dincolo de cifre, adevărul dureros este că multe dintre aceste vieți ar fi putut fi salvate dacă România ar fi tratat prevenția ca pe o prioritate reală – și dacă, ca societate, am fi știut să ascultăm semnalele pe care corpul le transmite.

Cancerul mamar – când simptomele tăcute devin fatale

În România, cancerul mamar rămâne o amenințare majoră, în mare parte din cauza lipsei screeningului regulat și a unei educații medicale deficitare. Mamografiile gratuite sunt greu accesibile, mai ales în zonele rurale, iar multe femei nu știu să își verifice sânul prin auto-examinare.

Factorii genetici, precum mutațiile BRCA1 și BRCA2, sau cei hormonali — cum ar fi menarha (ciclul menstrual) precoce, menopauza întârziată ori terapia hormonală post-menopauză — cresc riscul de apariție a bolii.

Simptomele cancerului mamar sunt adesea ignorate: un nodul sau o întărire în sân ori subraț, schimbări ale formei sau dimensiunii sânului, scurgeri anormale, în special sângeroase, dar și modificări ale pielii cu aspect de coajă de portocală.

De ce ajung atât de multe paciente la diagnostic târziu? Frica, rușinea și miturile legate de boală amână vizita la medic. „Dacă nu doare, nu e grav”, spun multe femei, însă cancerul mamar este, în fazele incipiente, asimptomatic și durerea apare doar când boala avansează. Timpul pierdut înseamnă viață pierdută.

Cancerul ovarian: ucigașul tăcut al femeilor mature

Cancerul ovarian reprezintă o provocare majoră pentru medicina modernă, în special din cauza lipsei unui test de depistare precoce și a simptomelor vagi, adesea confundate cu afecțiuni digestive sau ginecologice comune. Riscul crește odată cu vârsta, mai ales la femeile peste 50 de ani și la cele cu antecedente familiale.

Printre cauzele importante se numără dezechilibrele hormonale, terapiile hormonale, menstruația precoce sau menopauza întârziată. Simptomele frecvente, dar nespecifice, includ balonarea persistentă, durerile abdominale sau pelvine, senzația rapidă de sațietate și nevoia frecventă de a urina.

Din păcate, din cauza acestor manifestări ușor de ignorat, diagnosticul se stabilește adesea în stadii avansate, când tratamentul devine dificil, iar șansele de supraviețuire scad considerabil.

Cancerul de col uterin: boala prevenibilă pe care o ignorăm

Cancerul de col uterin rămâne o boală care, în mod tragic, ar putea fi aproape complet prevenită. Principala cauză este infecția persistentă cu HPV (Virusul Papiloma Uman), responsabilă pentru peste 99% din cazuri. În România, însă, rata vaccinării anti-HPV este rușinos de scăzută, sub 15%, mult sub media europeană.

Mai mult, deși testul Babeș-Papanicolau este gratuit și eficient, puține femei îl efectuează regulat. Simptomele, precum sângerările vaginale anormale, durerile pelvine sau secrețiile neobișnuite, apar de obicei prea târziu, când boala este deja avansată. Aceasta face cancerul de col uterin cel mai tragic dintre cancerele feminine, pentru că prevenția reală este accesibilă și eficientă, dar este adesea ignorată.

„Stimă, nu Stigmă” – când cunoașterea devine tratament

„În toți acești ani am înțeles cât de dureros poate fi golul lăsat de lipsa informației și cât de profund rănește stigmatul care înconjoară cancerul feminin. Așa a luat naștere «Stimă, nu Stigmă» – un proiect care aduce în spațiul public informație reală, practică și științific validată. Pentru că o pacientă informată este o pacientă mai puternică”, spune prof. dr. Gheorghe Peltecu, medic primar obstetrică-ginecologie, inițiatorul mișcării educaționale, unul dintre pionierii chirurgiei oncologice ginecologice și mamare din România.

Proiectul a devenit o voce distinctă în peisajul sănătății feminine din țara noastră. Prin podcasturi, interviuri cu specialiști din medicină, psihologie și drept, dar și prin mărturii autentice ale pacientelor, s-a transformat într-o mișcare națională, ajungând la peste 4 milioane de oameni prin conținut accesibil, empatic și bine documentat. Nu doar că informează, ci și creează o comunitate de sprijin profund umană și empatică.

Cele două sezoane ale podcastului sunt disponibile integral pe YouTube , Spotify , Apple Podcasts și pe site-ul peltecu.ro/podcast . Iar prof. dr. Peltecu își reafirmă angajamentul de a continua acest demers educațional și profund uman.

Soluția e în comunitate, educație și acces real

Dincolo de grafice și rapoarte, există povești. Femei reale. Vieți schimbate. Cu scopul de a transforma tăcerea în dialog și rușinea în stimă, proiectul aduce în prim-plan subiecte rareori discutate deschis: impactul emoțional al diagnosticului oncologic, fertilitatea după tratament, vaccinarea anti-HPV, prevenția și diagnosticarea timpurie, dar și rolul esențial – însă prea puțin cunoscut – al navigatorului de pacienți.

Misiunea profesorului Peltecu este clară: democratizarea accesului la informație medicală validată. Nu doar pentru a informa, ci pentru a reda femeilor afectate de cancer o ancoră de speranță și un sentiment de control asupra propriului drum. Filosofia proiectului se rezumă la un adevăr esențial: „Când ai informații clare și corecte, îți poți revendica puterea. Pentru că uneori, cea mai mare vulnerabilitate vine din faptul că nu știi ce nu știi”.

Luna iunie marchează, în România, Ziua Supraviețuitorului de Cancer – un moment de reflecție, dar și de celebrare. Este o ocazie să ascultăm vocea celor care au învins boala și să conștientizăm că sprijinul comunitar, accesul la informație, prevenția și tratamentul eficient nu sunt doar drepturi ale pacienților, ci investiții directe în sănătatea și viitorul întregii societăți.