Un studiu efectuat de Romanian Economic Monitor arată care sunt marile riscuri la adresa economiei României, dar vine și cu câteva vești bune. Coordonatorul echipei de cercetători, Szasz Levente, explică, pentru „Adevărul”, de unde poate veni salvarea economiei naționale și când am putea să vedem primele semne ale revirimentului.

Economia României arată tot mai rău de la an, pe fondul creșterii deficitului bugetar, al deficitului cotelor gemene și a reducerii creșterii economice. În același timp, economia ar putea să aibă de suferit pe termen scurt, inclusiv din cauza măsurilor draconice de austeritate, înainte de a începe treptat să-și revină. Există însă și vești bune, așa cum relevă rezultatele unui studiu efectuat de un grup de profesori și cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Aceștia derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, recunoscut și în străinătate pentru previziunile economice bune și citat inclusiv de BBC.

Perspectivele economiei României

Prorectorul UBB Cluj, Levente Szasz, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor , a explicat, pentru „Adevărul”, care sunt perspectivele economice ale României pe termen scurt și mediu. Szasz a cuprins în analiza sa și riscurile imediate la adresa economiei, dar a vorbit și despre direcții strategice de relansare a industriei, care ar îmbunătăți semnificativ performanțele economiei.

„Primele măsuri de austeritate, în fapt un prim pachet, înseamnă măsuri care sunt dureroase, atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, însă trebuie totuși să subliniez că aceste măsuri au fost necesare în general ca să evităm un scenariu economic și mai dezastruos. Pentru că, într-adevăr, bugetul de stat și neîncrederea investitorilor creau o situație care nu mai era sustenabilă nici pe cel mai scurt termen. Așa că nu există niciun dubiu, cu siguranță aveam nevoie de o intervenție fermă. Acum, intervențiile astea sunt întotdeauna dureroase și nu sunt un aspect pozitiv în general nici pentru populație, nici pentru mediul de afaceri”, spune Levente Szasz.

Deși aceste măsuri dure pot salva economia, există și riscul ca acestea să-i agraveze problemele.

De unde vin marile riscuri

„Dacă ne uităm la riscuri, riscul cel mai important, cel puțin din perspectiva noastră, și asta am discutat și în cadrul echipei României Economic Monitor, ar fi, practic, dacă aceste măsuri nu sunt implementate, în practic, așa cum au fost ele gândite”, adaugă expertul.

Faptul că efortul nu este în zadar e dovedit și de faptul că deja au apărut câteva semne încurajatoare. „Am început să recâștigăm, cel puțin într-o oarecare măsură, încrederea investitorilor. Cred că trebuie să conservăm această încredere, iar aceste măsuri, chiar dacă sunt dureroase, trebuie duse la bun sfârșit ca să restabilim echilibrul bugetar”, mai spune Szasz.

Pe termen mediu, România se confruntă și cu un alt risc, deloc neglijabil.

„Evident, există aici și risc politic, dacă guvernul reușește sau nu, într-adevăr, să implementeze, în practica economică, aceste măsuri. Deci, practic, acesta ar fi principalul risc. Evident, întotdeauna și mai ales în situația de azi mai fragilă a economiei, există și riscul unei recesiuni, chiar dacă acum nu neapărat pe termen foarte scurt”, punctează Szasz Levente.

Ce oportunități avem

Există însă și câteva oportunități pentru economia României, iar acestea se prefigurează din zona industriei, arată expertul.

„În acest studiu, noi ne-am concentrat asupra sectorului industrial, asupra producției industriale, pentru că industria românească deja a intrat pe o pantă ușor descendentă, deja de dinaintea pandemiei. Și atunci, având și această situație fragilă, am vrut să identificăm care este calea de ieșire pentru acest sector specific și important pentru economia românească. Și aici am reușit să identificăm două aspecte care totuși, pe termen mediu, să zicem așa, pot oferi o cale de ieșire și o reintrare pe un trend de creștere a industriei. Este vorba, în primul rând, și mai specific, este vorba de acea hotărâre potrivit căreia, statele membre ale NATO s-au angajat să crească cheltuielile de apărare până la 5%. Aceasta poate să nască și câteva oportunități pentru industria grea. Aici, desigur, trebuie văzut în ce măsură se poate beneficia. Și trebuie văzut și ce produse, ce echipamente ar putea fi fabricate în România ca să contribuie la creșterea sau la redinamizarea industriei grele”, explică Szasz.

Paradoxal, tocmai tenisiunile geopolitice, care au privat economia României de anumite investiții și au constituit o problemă, ar putea aduce câteva soluții.

„Dacă ne uităm nu doar la specificul industriei de apărare, dar, în general, la industrie, acolo am identificat aceste tensiuni geopolitice care reprezintă un aspect negativ, dar, care în același timp pot reprezenta pentru România oportunitate. Din cauza acestor tensiuni geopolitice între diferite țări sau dintre marile puteri economice ale lumii, lanțurile de aprovizionare globale devin mai vulnerabile. Asta am văzut și în pandemie, am văzut și în cazul războiului Rusiei în Ucraina. Și multe dintre companii pot decide că, pentru a efectua unele activități de producție, trebuie să găsească o locație mai sigură, mai predictibilă. Iar în acest caz, România, membru al Uniunii Europene, membru NATO și, care are o economie cu potențial pentru viitor, poate reprezenta o locație ideală pentru ca unele companii să se relocheze din zone mai vulnerabile”, mai spune expertul.

Nu avem voie să oprim investițiile în infrastructură

Asta nu înseamnă că va curge lapte și miere și că toate companiile vor alege România. Totul depinde de capacitatea actualului guvern de a atrage aceste investiții, de capacitatea de negociere și de voința politică.

„Desigur, în mod strategic, ar trebui identificate care sunt acele subsectoare, care sunt acele produse pentru care România ar putea oferi un context propice, să zicem așa, pentru fabricarea acelor produse și, desigur, atragerea țintită a acelor investitori care se află în această situație, care iau în calcul că trebuie să reconsidere locația activităților industriale”, mai spune el.

Și asta nu este tot. România trebuie să continue investițiile care contribuie la dezvoltarea țării, chiar dacă există tendința de a îngheța anumite investiții.

„Chiar dacă situația economică e complicată, rămâne esențială dezvoltarea infrastructurii și aici mă refer în special la infrastructura rutieră și la autostrăzi, continuarea construcțiilor și continuarea dezvoltării rețelei de autostrăzi. Cred că este un factor primordial pentru a putea convinge acești investitori să aleagă România ca țară de destinație pentru activitățile economice”, subliniază Szasz.

Economistul clujean a răspuns și la întrebarea care îi frământă pe români, când am putea scăpa de problemele economice și când ar trebui să apară primele rezultate, primele semne că ne aflăm pe drumul bun.

De când ne putem aștepta la o revenire economică

„Ceea ce putem să zicem, totuși, prin primul pachet de măsuri, deja vedem câteva semne mici, dar pozitive. După aceste măsuri, vedem că încrederea și interesul investitorilor către, de exemplu, titlurile stat, titlurile de stat ale României, a crescut și încrederea a fost câte câtre câștigată prin implementarea acestor măsuri. S-a reușit și stabilizarea, de exemplu, cursului valutar euro-leu. Cât de cât vedem câteva semne că aceste măsuri, într-adevăr, au fost necesare. Mai departe, ele pot contribui la o restabilire a echilibrului economic. Și ne putem aștepta la o detensionare graduală. Dar, ca să răspund concret la întrebare, primele semne clare că economia se repune pe picioare ne putem aștepta să apară cel mai devrem în a doua parte a anului următor, adică în 2026”, este prognoza economică a lui Szasz.

În plus, există și câteva aspecte pozitive care ar putea să devină vizibile încă de la începutul anului viitor. Acestea nu vor garanta însă că am depășit marile probleme, ci va fi nevoie de eforturi susținute în continuare.

„Ca să dau doar câteva exemple scurte, creșterea TVA, care a fost implementată începând de la 1 august, va avea efect încă de anul acesta. Deci, cel mai mare efect asupra consumatorilor, asupra consumului în general din România, va avea efect în a doua parte a anului curent, adică până la finalul anului 2025. După aceea, noi ne așteptăm ca lucrurile să se stabilizeaze oarecum și să se așeze în acest nou context. Chiar și dacă nu vor fi introduse alte măsuri similare, atunci, măcar pentru economia reală, adică pentru mediul de afaceri, vom putea avea o predictibilitate. Cei care vor supraviețui acestei perioade și reușesc să treacă cât de cât cu bine de aceste măsuri, pot avea din nou așa o predictibilitate care este foarte importantă pentru a putea realiza investiții la companii și pentru a începe din nou o dezvoltare mai dinamică în mediul de afaceri”, mai adaugă el.

Un reviriment economic vizibil ar trebui să apară doua jumătate a anului 2025.

„Vom avea și măsuri care vor fi implementate de la 1 ianuarie anul viitor, așa că noi ne așteptăm că în a doua parte a anului următor să putem spune că lucrurile se vor așeza. Abia de atunci vom putea spune că situația se va stabiliza și vom avea o predictibilitate mai mare”, consideră economistul.

Fondurile europene, esențiale pentru redresarea economică

Fondurile europene vor fi esențiale în toată această perioadă. Pentru a fi siguri că lucrurile vor merge în direcția dorită, guvernanții vor trebui să profite de fondurile europene.

„De fapt, toate aceste măsuri de austeritate au fost necesare și pentru că trebuie să asigurăm în continuare accesarea fondurilor UE. Dar acești bani europeni vor fi dați României doar dacă se angajează să restabilească un echilibru bugetar. Asta înseamnă că dacă aceste măsuri vor avea efectul dorit și vom reintra pe o traiectorie de restabilire a echilibrului bugetar, pentru că până la 3% din PIB mai este foarte mult de lucru, dar dacă deja demonstrăm că suntem pe drumul cel bun, atunci sperăm că vom putea accesa în mod eficient fondurile UE. Iar acești bani europeni sunt foarte, foarte importanți”, conchide Szasz Levente.