Lista noilor numiri de ambasadori UE, publicată recent de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), nu conține numele niciunui diplomat român – situație care nu a scăpat atenției presei din România. Explicația acestei stări de fapt este că niciunul din cei care s-au prezentat la concurs pentru diferitele posturi disponibile nu a reușit examenul. Cauzele sunt multiple, dar încă nu suficient lămurite, scrie rfi .

Candidaturile pentru mai multe posturi disponibile în schema de reprezentare externă a UE au fost depuse în septembrie 2024. Selecția care a urmat validării candidaturilor a durat mai multe luni și a fost compusă din minim trei etape.

Numirile finale se fac prin decizia Ursulei von der Leyen și a președintelui UE Antonio Costa, la recomandarea Înaltului Reprezentant UE, Kaja Kallas.

De data aceasta, niciunul dintre cei câțiva candidați români nu a reușit să ajungă în etapa finală, au indicat pentru RFI surse apropiate panelului de selecție.

Nu se pune prin urmare acum și aici problema ponderii României ca stat în diplomația UE, nici a capacității sale de negociere pentru posturi. Nu ar fi nici vorba despre o injustiție făcută României întrucât considerentul geografic și geostrategic ar fi intrat în calcul doar în etapa finală.

Or niciun candidat român nu a ajuns până la acea etapă.

De fapt, contrar a ceea ce s-ar fi crezut, situația este mai gravă: România nu este în poziție de a negocia posturi fiindcă, cel puțin de data aceasta, nu a avut pentru cine.

Motivele sunt nelămurite

Explicația care ni se oferă din surse diplomatice este că va trebui schimbată abordarea în formarea potențialilor candidați viitori. Altfel spus, acum România nu prea are persoane competente pentru a reprezenta UE în lume.

Acesta este un punct de vedere, completat de un altul: oameni competenți ar fi, dar aceștia nu ajung în poziția de candidat din diverse motive.

Unul din motive este că diplomații români, fiind convinși că nu au șanse în fața celor francezi, italieni, etc, nu se mai prezintă la concurs.

Niciuna din aceste explicații nu aduce lămuriri complete.

România și UE

Pe de altă parte, ni se atrage atenția că România este deja prezentă în schema SEAE prin doi ambasadori, anume Denisa-Elena Ionete (Djibouti) și Cristian Tudor (Qatar). In urmă cu câțiva ani, țara avea un număr de 4 ambasadori printre reprezentanții UE – printre care pe Viorel Isticioaia-Budura în Japonia.

Pe același nivel administrativ, există câțiva reprezentanți români și la nivelul de senior management în Comisia Europeană, prin prezența lui Mihai Dumitru (director general adjunct al DG Agricultură) și a lui Sorin Ducaru și Cosmin Dobran în SEAE.

La fel, România, prin Cosmin Dinescu, deține șefia misiunii civile din Republica Moldova – dar noul ambasador UE la Chișinău este poloneza Iwona Piorko Bermig.

De menționat că în SEAE nu există cote de reprezentare pentru fiecare stat membru, să zicem în funcție de ponderea dată de dimensiunea populației sale. Un astfel de criteriu intră totuși informal în negocierile între statele UE atunci când se împart astfel de posturi.

S-a întâmplat însă ca unele, ca Bulgaria, Cipru, Luxembourg și acum România, să nu aibă niciun „ales” la un anumit moment al procesului de reînnoire a reprezentării externe. Nu este un caz plăcut, dar nici izolat, precizează surse ale diplomației europene.

Dar trebuie totuși remarcat că state ca Franța, Germania sau Polonia nu au fost niciodată scoase din joc, de 15 ani de când s-a creat diplomația unită europeană.

Si într-adevăr, funcția de ambasador UE este relativ nouă. Ea a apărut în 2010, odată cu crearea noilor structuri de diplomație europeană, unită în mâna Înaltului Reprezentant UE – post care nu exista nici el ca atare înainte.

Actual, UE are peste 140 de misiuni diplomatice de reprezentare în întreaga lume și pe lângă instituțiile și organizațiile internaționale. Ambasadorii UE sunt cel mai adesea diplomați de carieră care provin din diplomațiile naționale sau din instituțiile europene.

Distribuie Distribuie Comentarii