Capcana din Oleșkî: Civilii înfruntă foamea și minele pentru a supraviețui

Comunitatea din Oleșkî, situată pe malul estic al fluviului Nipru în imediata apropiere a liniei frontului, se confruntă cu un dezastru umanitar accelerat. Înainte de declanșarea războiului, localitatea găzduia în jur de 24.000 de locuitori. În prezent, potrivit datelor furnizate de Danielle Bell, conducătoarea Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, în așezare mai trăiesc doar circa 1.700 de persoane, printre care se numără și 47 de copii.

Orașul Oleșkî, distrus de bombardamentele rusești

Orașul Oleșkî, distrus de bombardamentele rusești Foto: X

Lipsa rețelelor funcționale de apă, curent electric și încălzire a transformat traiul zilnic într-o probă de rezistență extremă. Imaginile aeriene surprinse cu ajutorul dronelor și analizate de agenția Reuters arată un peisaj dezolant: imobile rezidențiale ruinate și clădiri administrative părăsite, după mai mult de patru ani marcați de lupte și control militar rus.

Pentru a nu muri de inaniție, o parte dintre cetățeni recurg la măsuri disperate. Ei parcurg pe bicicletă sau pe jos aproximativ 20 de kilometri până în localitatea Radensk, aflată spre sud-est. Această rută, care avansează în teritoriul ocupat, este presărată cu epave de automobile carbonizate în urma exploziilor și este supravegheată continuu de drone de atac.

O localnică rănită de o mină pe drumul de întoarcere din Radensk a relatat sub protecția anonimatului că traseul a primit supranumele de „drumul morții”. Femeia a subliniat că „nu există nicio cale sigură de ieșire” și a menționat că, cu doar câteva zile înainte de incidentul său, alți trei civili și-au pierdut viața pe același segment de drum.

Punctele comerciale din Oleșkî nu au mai primit stocuri noi de mărfuri din luna mai. Până la acel moment, voluntarii ucraineni reușeau ocazional să transporte ajutoare și să preia persoane pentru evacuare. Odată cu sistarea accesului, locuitorii au depins strict de producția din grădini și de ce mai aveau depozitat în case. Legumele precum roșiile, dovleceii sau castraveții s-au epuizat însă odată cu venirea toamnei.

Mărturia Larysei, o refugiată de 72 de ani al cărei soț a refuzat să plece, ilustrează dimensiunea privațiunilor. Bărbatul supraviețuiește preparând turte dintr-o făină alterată, depozitată încă de dinainte de invazia din februarie 2022. „Nu există ouă, produse lactate, carne, nu există nimic”, a explicat ea. Animalele de curte sunt hrănite cu resturi de cereale combinate cu iarbă. Îngrozită de riscuri, femeia i-a interzis partenerului său să se deplaseze la Radensk, considerând drumul o veritabilă „ruletă rusească”. Cei doi comunică foarte rar prin telefon, doar de două ori pe săptămână, soția bănuind că acesta îi ascunde gravitatea situației reale.

Rana suferită de femeia călcată pe mină nu a împiedicat-o să relateze că rația ei zilnică a ajuns la o singură masă, compusă dintr-o bucățică de aluat copt acompaniată de miere sau roșii cu sare. În Oleșkî nu mai există butelii de aragaz, apa potabilă este fiartă exclusiv pe vetre improvizate afară, iar stocurile farmaceutice conțin doar pastile expirate. „Într-adevăr, nu mai avem nimic de dat la schimb. Am folosit tot ce aveam”, a mărturisit ea.

Tetiana Hasanenko, lidera administrației militare ucrainene din Hersonul eliberat, păstrează contactul cu cei rămași izolați și a oferit o evaluare dureroasă: „Știu că sunt condamnați. Sunt cuvinte îngrozitoare, dar știu că vor muri fie de foame, fie în urma atacurilor”.

Confruntarea diplomatică din jurul acestei crize rămâne blocată. Autoritățile de la Kiev susțin că au solicitat instituirea unui armistițiu punctual și garantarea unor căi securizate de evacuare, însă inițiativele au fost refuzate de Moscova. Avocatul Poporului din Ucraina, Dmytro Lubineț, a punctat că forțele ocupante pun civilii în fața unei alternative imposibile: „Alegerea pe care Rusia o impune civililor în fiecare zi: să rămână și să moară de foame sau să plece și să riște să fie aruncați în aer de o mină terestră”.

La rândul său, ministrul de Externe de la Kiev, Andrii Sîbiga, a arătat că Moscova poartă „întreaga responsabilitate pentru această catastrofă umanitară”. În replică, partea rusă a admis sincopele majore privind medicamentele și alimentele din Oleșkî și a indicat că armata încearcă să remedieze blocajul, acuzând totodată forțele ucrainene că sabotează transportul proviziilor către oraș.

Explorează subiectele:

Oleșkî război Ucraina criză umanitară


Citește și:

populare
astăzi

1 Veniturile Liei Savonea / șefa ÎCCJ încasează 40.000 de lei net pe lună

2 Tezaur versus bănci / cât câștigă românii la o investiție de 10.000 de lei

3 Flota aeriană a Rusiei se prăbușește: Moscova cere ajutorul Vietnamului

4 Rezultate Loto de joi, 8 octombrie: numerele extrase și marile premii puse în joc

5 Andrei Caramitru îl taxează pe Călin Georgescu: „Ești varză, voievoade”