România este obligată să-și reseteze economia și să pună accent pe noile tehnologii și inovare, susține economistul Radu Crăciun. Până când politicienii vor înțelege acest lucru, România a început să fie depășită la multe capitole inclusiv de țări ca India și Iran.

Economia României o ia într-o direcție greșită. FOTO: Shutterstock

România are o economie în scădere, în cel mai fericit caz stagnantă, iar perspectivele nu sunt dintre cele mai fericite. Profesor asociat la Facultatea de Administrație și Afaceri ASEBUSS și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, inclusiv director general al BCR Pensii, iar în trecut fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România, economistul Radu Crăciun trage un semnal de alarmă în ce privește direcția greșită a economiei și explică și ce soluții s-ar impune. Într-o postare pe blogul său personal , reputatul economist susține că România ar trebui să joace pe cartea inovației și a dezvoltării noilor tehnologii, exact ceea ce toate guvernele de până acum, inclusiv cel din prezent, refuză să facă.

„Economia României este în pragul stagnării. O astfel de situație nu ar trebui să surprindă. O creștere economică bazată pe deficite mari – bugetar și extern – nu era sustenabilă și nu avea cum să continue în ritmul ultimului deceniu. Pentru reluarea creșterii sale economice, România are nevoie de o resetare. Excesele economice trebuie oprite cu obiectivul obligatoriu al ieșirii din spirala îndatorării păguboase, care nu poate duce în final decât spre intrarea în incapacitate de plată sau, într-un scenariu ceva mai optimist, spre o restructurare rapidă și dureroasă marca FMI”, scrie Crăciun.

Politicienii și influencerii își bagă nasul și în economie

Vestea proastă este că diverși politicieni și lideri de opinie, fără nicio expertiză în domeniul economiei, încep să se implice tot mai mult și riscă să dea o turnură nefericită chiar ideii de resetare economică.

„Din păcate, amenințarea stagnării economice și neînțelegerea nevoii de resetare economică încurajează lideri politici sau de opinie să vorbească din ce în ce mai mult despre necesitatea unor măsuri imediate de relansare economică. Marele risc al acestor apeluri este neînțelegerea faptului că, în următorii 25 de ani, România nu se va mai putea dezvolta economic după modelul ultimilor 25 de ani”, mai spune Crăciun.

Chiar dacă creșteri economice marginale vor mai exista, economia odată intrată pe o direcție greșită va fi greu de salvat. Iar România riscă să nu mai poată să țină pasul nici măcar cu statele din eșalonul al doilea. Singura soluție este, în opinia lui Radu Crăciun, ca România să înțeleagă că doar o politică bine gândită, în care investițiile să se centreze pe tehnologiile viitorului, îi poate aduce creștere economică și prosperitate.

„Desigur, creștere economică va există în continuare, dar, odată cu accelerarea dezvoltării adusă de tehnologie, o rată joasă de creștere economică nu va mai fi suficientă pentru a ține pasul cu țările care se vor află în plutonul fruntaș al revoluției tehnologice. Vă rog să remarcăți că nu am folosit mai sus termenul de «țări dezvoltate». Pentru că, poate paradoxal, angrenate în cursa dezvoltării tehnologice nu se află doar țări dezvoltate, ci și țări care au economii mai degrabă emergente. Din acest motiv, România trebuie să renunțe la o prejudecată. Investițiile în tehnologiile viitorului nu sunt doar apanajul țărilor dezvoltate. Investițiile în tehnologie țin de viziunea, de obiectivele, de prioritățile pe care o țară le are. Iar alegerile nu sunt ușor de făcut, mai ales când în țară respectivă încă există categorii sociale defavorizate, iar serviciile publice sunt încă subdezvoltate”, subliniază expertul.

O dilemă pentru România și toată UE

În același timp, România și Uniunea Europeană au o mare dilemă. Nu întâmplător nici măcar Germania nu se mai regăsește într-un top 10 al celor mai inovatoare țări ale lumii.

„Dar prioritizarea este și dilema Europei, nu-i așa? Fostul cancelar german, Angela Merkel, remarcă la un moment dat că UE are 7% din populația mondială, 25% din PIB-ul mondial și 50% din cheltuielile sociale. Demografia însă nu mai face acest lucru sustenabil. Zona economică cu cea mai generoasă protecție socială din lume începe să rămână în urmă altor țări cu sisteme mai puțîn generoase. Și în această ultimă categorie putem include SUA, dar și China sau India, țări în care polarizarea socială rămâne semnificativă. Comentând un top al celor mai inovatoare țări din lume, the Economist remarcă două evoluții extrem de grăitoare. Pe de o parte, faptul că Germania a părăsit top 10, și că, pe de altă parte, prin prezența în top 10, China își depășește cu mult condiția de țară emergentă. Țările cu un PIB/capita similar Chinei se găsesc mai degrabă în top 50-60 al clasamentului țărilor inovatoare și nicidecum în top 10”, mai spune el.

Dacă China nu mai poate fi o surpriză, vin puternic din urmă state ca India și Vietnam, care au investit enorm în noile tehnologii, iar acum încep să culeagă roadele.

„Printre țările care prin poziționarea în clasament și-au depășit condiția sugerată de PIB/capita mai sunt menționate India și Vietnam. Să nu uităm că, în timp ce toți ochii sunt ațintiți spre China, India a făcut progrese remarcabile, care i-au dus vehiculele spațiale pe Luna sau pe orbită planetei Marte. Mai nou, India își propune să egaleze marii producători de cipuri până în 2032. Mexicul, la rândul sau, își propune să construiască în doi ani cel mai puternic calculator din America Latină, proiect estimat la 280 de milioane de euro”, adaugă expertul.

Suntem ultimii din UE și la capitolul inovare

De altfel, țări cu economii comparabile ca a României sau chiar cu probleme mai mari investesc tot mai mult în inovație și dezvoltare tehnologică. Asta în timp ce România taie banii institutelor de cercetare și ia de la Educație și Cercetare puținii bani prevăzuți în buget.

„Sumele alocate de țări emergente pentru dezvoltarea tehnologică, în pofida lipsei de resurse pentru asistență socială de calitate, sugerează că alegerile pe care aceste țări le-au făcut pentru finanțarea salturilor tehnologice nu au fost deloc ușoare, dar că au fost considerate extrem de importante și urgențe pe termen lung. Deoarece prosperitatea viitoare a unei țări și, în consecință, capacitatea ei de a asigura bunăstarea cetățenilor pe termen lung, provine doar din consolidarea competitivității sale economice. Iar în secolul 21, această nu se poate întâmplă decât prin investiții masive în inovație și tehnologie”, mai afirmă Crăciun.

Însuși Mario Draghi, renumitul economist italian, fost prim-ministru al Italiei și fost președinte al Băncii Centrale Europene a atras atenția asupra marilor probleme cu care se confruntă economia Uniunii Europene, începând cu lipsa competitivității și cu lipsa apetitului pentru investiții în tehonologiile viitorului. Iar dintre statele Uniunii Europene, România este printre cele care țin cel mai puțin cont de aceste aspecte.

Radu Crăciun. FOTO: Arhivă personală

„În faimosul său raport din 2024 despre competitivitatea UE, Mario Draghi observă că, dacă excludem sectorul IT, creșterea economică din ultimii 20 de ani a UE este similară cu cea a SUA. Așa cum sublinia un articol din Financial Times, «Draghi a înțeles ceva foarte important: că economia SUA nu a înflorit pentru că America a construit mai multe case, ci pentru că, spre deosebire de Marea Britanie și UE, a avut un sector tehnologic exploziv. Acesta a asigurat un mediu stimulator pentru idei noi și tehnologii, care ne-a lăsat mult în urmă. O strategie de creștere care s-ar baza pe aceleași principii ar fi foarte diferită de ceea ce am făcut până acum, pentru că ar face că întrebarea cum putem avea mai multă creștere să fie echivalentă cu întrebarea cum putem genera mai multe idei.» Problema este că dacă economia Europei va continuă să fie divergență în raport cu marile puteri tehnologice, ea nu va mai fi capabilă să asigure standardele de protecție socială pe care le are astăzi. Ele inevitabil se vor deteriora în anii care vor urma, pentru că sistemul de protecție socială european nu a fost proiectat să reziste bombei demografice adusă de îmbătrânirea rapidă a populației. Iar în România, cu atât mai puțin…”, adaugă profesorul Crăciun.

Toate eforturile României de a-și relansa economia vor fi în van, dacă nu va lua exemplul țărilor care pun accentul pe dezvoltarea noilor tehnologii și pe inovare.

„Calitatea investițiilor și favorizarea domeniilor de înalta tehnologie, cu valoare adăugată mare, ar trebui să ducă la un important moment de resetare și a politicii economice românești. Degeaba se laudă România cu valoarea investițiilor publice la un nivel record în UE de 8% din PIB. Efectul lor de angrenare, valoarea adăugată pe care o generează, este total nesatisfăcător. Economistul Ionuț Dumitru menționa în acest sens că fiecare 1 leu investit a generat mai puțin de 1 leu. Deci multe proiecte de investiții au fost doar de fațada, fără impact economic. Iar asta înseamnă resurse irosite și înapoiere economică în raport cu statele care își dirijează investițiile spre domenii de vârf. Și mulți ar putea întreba ce legătură ar putea avea statul român cu accelerarea inovării tehnologice. O legătură foarte importantă, pentru că, după cum bine știm, multe proiecte care au revoluționat lumea, dintre care internetul este doar un exemplu, au demarat că proiecte civile sau militare finanțate de stat”, punctează Radu Crăciun.

Ne depășesc și țările devastate de război

Până și Ucraina, țară devastată de un război cumplit, a înțeles direcția de dezvoltare pe care ar trebui să o urmeze și se ambiționează să investească în domeniile esențiale.

„Centrele de excelență tehnologică necesită de multe ori finanțarea statului, mai ales în țări în care sectorul privat nu este suficient de potent sau ambițios. Întrebarea este: de ce statul român nu și-ar propune așa ceva? Mai ales în contextul în care revoluția tehnologică creează oportunități fără precedent. Iar Ucraina stă mărturie în acest sens. O țară mult mai săracă decât orice țară din UE a fost capabilă să își valorifice la maxim resursă umană de calitate de care dispune pentru a concura și chiar depăși tehnologia militară a unor țări mult mai avansate economic. Astăzi, Ucraina este un exportator de know-how pe piețele vestice, inclusiv România, în ce privește tehnologia dronelor”, este direcția ce ar trebui urmară și de România.

De altfel, România poate lua și exemplul unor țări ca Turcia și Iran, care au dezvoltat tehnologie militară ieftină, dar de calitate și eficientă.

„Pentru a fi performant pe câmpul de luptă nu mai e nevoie să știi să construiești avioane F-35 de 100 de milioane de dolari. Producția în masă de drone, care costă doar câteva sute de dolari bucată, este cheia succesului. Iar realitatea ne arată că un astfel de produs este la îndemână unor țări mult mai puțin dezvoltate (Iran, Turcia) decât tradiționalele puteri aeronautice. Ce împiedică România să își dezvolte o solidă producție autohtonă de drone, în condțiile în care exportăm ingineri de aviație valoroși, dar importăm pe bani mulți tehnologie de construcție a dronelor?”, se întreabă retoric Radu Crăciun.

Mai aproape de noi, Bulgaria reușește de asemenea să profite de aceste oportunități, în timp ce România privește în gol pasivă. Nu întâmplător, atunci când vine vorba de inovare, România este din nou ultima la nivelul Uniunii Europene, conform datelor oficiale.

Bulgarii ne dau lecții, dar nu luăm notițe

„Un exemplu similar este oferit de Bulgaria, prin compania să vedetă Endurosat, un start-up care proiectează, construiește și operează sateliți pentru companii private, guverne sau pentru cercetare științifică. Endurosat este una dintre companiile europene cu creșterea cea mai rapidă în domeniul producției de sateliți. Are birouri în Bulgaria, Franța, Germania și SUA, prin care deservește peste 350 de clienți în lume. Povestea să de succes a atras investitori instituționali celebri, printre care faimosul Founders Fund, care a investit 43 de miloane de euro în companie. Faptul că nu este o țară suficient de mare, sau cu o economie suficient dezvoltată, nu mai poate fi o scuză pentru lipsa de interes pentru inovația tehnologică din România. Într-un raport al Comisiei Europene care ierarhizează țările UE în funcție de capacitatea lor de inovare, România se află pe locul 27, ultimul, cu o valoare a indicelui inovării de doar 37.7% din media UE, în timp ce Bulgaria, aflată imediat deasupra, dar cu 45,8% din medie”, susține Crăciun.

România va trebui să găsească răspunsul la o întrebare crucială pentru viitorul economiei sale. România ar avea acestă capacitate, dovadă faptul că și fără nici cel mai mic sprijin din partea statului există companii private exportatoare de inteligență.

„Deci întrebarea fundamentală la care România trebuie să răspundă este cum se va asigura că nu va rămâne în urmă, prin resetarea motoarelor creșterii economice într-un secol al revoluțiilor tehnologice. Căci România este un mare importator de tehnologie, atât din vest cât și din est, și, în acelaș timp, un mare exportator de inteligență și educație românească. Aceasta este o mare anomalie, care trebuie rapid corectată. Și aici nu trebuie să ne lăsăm înșelați. Faptul că există inteligență locală, care este folosită de companii străine, tot export de inteligență se cheamă. Scalarea ideilor este făcută de companiile străine, care dețin și proprietatea intelectuală a soluțiilor tehnologice. În condițiile în care sectorul privat din România încă se dovedește timid în stimularea cercetării sau în scalarea unor idei tehnologice remarcabile, trebuie identificate resurse bugetare și soluții instituționale care să permită avansul rapid al României în sectoare tehnologice de vârf”, mai punctează cunoscutul economist.

Importăm pe bani grei tehnică militară, exportăm pe nimic creiere

Radu Crăciun mai sesisează o anomalie. În domeniul industriei militare, România este dispusă să plătescă fără să clipească miliarde de euro pentru importuri de tehnică militară, dar refuză să-și plătească decent experții din industria de apărare, motiv pentru care aceștia pleacă de cele mai multe ori spre alte zări.

„Iar zona militară, în care astăzi există fonduri substanțiale europene, dar și naționale, ar putea fi un punct de plecare. Este cel puțin curios faptul că suntem dispuși să plătim miliarde și miliarde de euro pentru importuri de tehnică militară, dar nu alocăm suficient de mulți bani pentru a ne păstra experții în aeronautică sau IT în țară. Ce împiedică România să creeze un centru național de tehnologii avansate, care să reunească cei mai buni experți în tehnologiile viitorului? De ce nu avem o strategie de atragere a minților luminate din regiune sau alte țări emergente, dar aparent avem una de a atrage în număr mare doar forță de muncă necalificată? Desigur, nu vom putea fi experți în toate sectoarele. Dar prioritizarea a 3-4 sectoare ar presupune mai întâi o viziune a avantajelor tehnologice pe care România dorește să le construiască în secolul 21, plecând eventual de la tradiția pe care deja o are în anumite domenii, și alocarea resurselor financiare necesare”, mai spune Radu Crăciun.

În opinia sa, obiectivul scăderii cheltuielilor bugetare este o utopie și explică și de ce.

„Asta mă obligă să revin la ceea ce am spus și cu alt prilej când i-am șocat pe mulți. Obiectivul scăderii cheltuielilor bugetare este o mare utopie. De fapt, totalul cheltuielilor bugetare trebuie să crească și, în paralel, acestea să fie restructurate, redistribuite, în funcție de priorități. Din acest motiv, veniturile bugetare trebuie aduse la standarde europene, iar ineficiența bugetară să fie penalizată financiar pentru ca alte sectoare, în lipsa cronică de bani, să poate primi mult mai mult. În secolul 21, cercetarea și dezvoltarea tehnologică ar trebui să fie în capul listei”, încheie Radu Crăciun.