Principiile lui Kissinger sunt cele care definesc atitudinea lui Donald Trump cu privire la războiul din Ucraina. Adică Ucraina să beneficieze de autodeterminare, dar să renuțe la ideea de a intra în NATO. Analiștii politici spun însă că doar o schimbare politică în Rusia mai poate opri războiul.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, Donald Trump se bazează pe principiile lui Henry Kissinger, un om politic și un diplomat american care nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Kissinger a fost Secretar de Stat al USA, în perioada 1973-1977, dar și consilier pe probleme de securitate națională din 1969 până în 1975. Henry Kissinger a enunțat o serie de principii privind războiul din Ucraina, la scurt timp după declanșarea conflictului. O serie de principii care, din punctul de vedere al politicianului american ar fi dezamorsat conflictul din fașă. Aceste principii sunt împărtășite și de președintele american Donald Trump. Mai ales în condițiile în care, Kissinger a fost mentorul lui Trump, spune și Greg Scărlătoiu, politolog american de origine română, fost consilier al președintelui Trump, în primul său mandat.

„Henry Kissinger i-a fost mentor președintelui Trump și probabil că datorită lui Kissinger, Trump adoptă o nouă atitudine în relațiile internaționale. Deci ce-am văzut de la președintele Woodrow Wilson încoace a fost o concentrare pe valorile americane, democratice, drepturile omului, dreptul la autodeterminare, și așa mai departe. Aceasta este o viziune liberală asupra relațiilor internaționale. Kissinger a fost un realist. Iar acest lucru se întâmplă și cu Trump în momentul de față. Deci este concentrat absolut pe putere și proiectare a puterii. Asta definește relațiile internaționale astăzi și cam asta se întâmplă în privința Ucrainei”, precizează pentru „Adevărul”, Greg Scărlătoiu.

Cum vedea Kissinger stingerea conflictului din Ucraina

În martie 2014, Henry Kissinger pe atunci în vârstă de 91 de ani comenta problema războiului din Ucraina și propunea câteva principii de a căror respectare ar fi depins înăbușirea încă din față a conflictului Ucraina-Federația Rusă. În primul rând, preciza Kissinger, atât Europa cât și Rusia trebuie să înțeleagă că Ucraina ar trebui să funcționeze ca o punte între ele și nu ca un avanpost. În plus, dacă Ucraina vrea să supraviețuiască, preciza fostul politician, nu trebuie să devină partizana niciuneia dintre părți, nici a vestului, nici a estului.

„Mult prea des, problema ucraineană este prezentată ca o confruntare: dacă Ucraina se alătură Estului sau Vestului. Dar dacă Ucraina vrea să supraviețuiască și să prospere, nu trebuie să fie avanpostul niciuneia dintre părți împotriva celeilalte - ar trebui să funcționeze ca o punte între ele. Rusia trebuie să accepte că încercarea de a forța Ucraina să obțină statutul de satelit și, prin urmare de a muta din nou granițele Rusiei, ar condamna Moscova la repetarea istoriei sale de cicluri auto-împlinite de presiuni reciproce cu Europa și Statele Unite. Occidentul trebuie să înțeleagă că, pentru Rusia, Ucraina nu poate fi niciodată doar o țară străină. Istoria Rusiei a început în ceea ce se numea Rusia Kieveană. Religia rusă s-a răspândit de acolo. Ucraina face parte din Rusia de secole, iar istoriile lor s-au împletit înainte de atunci”, preciza Henry Kissinger pentru „The Washington Post”.

În plus, acesta a enumerat patru principii care ar trebui să stea la baza rezolvării crizei ruso-ucrainene. Printre acestea și neutralitatea totală a Ucrainei, fără aderarea la NATO, rezolvarea diferențelor etnice și culturale din cadrul proprie națiuni.

„1. Ucraina ar trebui să aibă dreptul de a-și alege liber asocierile economice și politice, inclusiv cu Europa.

2. Ucraina nu ar trebui să adere la NATO, o poziție pe care am adoptat-o acum șapte ani, când a fost discutat acest aspect ultima dată.

3. Ucraina ar trebui să fie liberă să aibă orice guvern compatibil cu voința exprimată a poporului său. Liderii ucraineni înțelepți ar opta atunci pentru o politică de reconciliere între diferitele părți ale țării lor. La nivel internațional, ar trebui să adopte o postură comparabilă cu cea a Finlandei. Această națiune (n.r. Finlanda) nu lasă nicio îndoială cu privire la independența și cooperează cu Occidentul în majoritatea domeniilor, dar evită cu grijă ostilitatea instituțională față de Rusia.

4. Anexarea Crimeii de către Rusia este incompatibilă cu regulile ordinii mondiale existente. Însă ar trebui să fie posibilă plasarea relației Crimeei cu Ucraina pe o bază mai puțin tensionată. În acest scop, Rusia ar recunoaște suveranitatea Ucrainei asupra Crimeei. Ucraina ar trebui să consolideze autonomia Crimeei în alegerile organizate în prezența observatorilor internaționali”, susținea Kissinger pentru publicația deja menționată.

„Ucraina nu poate să intre în NATO”

La rândul său, politologul Greg Scărlătoiu spune că intrarea în NATO a Ucrainei este imposibilă. În același timp, simplele garanții de securitate nu i-ar mulțumi pe ucrainenii mai ales că sunt pățiți.

„Ucraina nu poate să intre în NATO. Este imposibil. Deși niște garanții de securitate, categoric, sunt posibile. Însă, pentru Ucraina, garanțiile de securitate valorează cât o ceapă degerată. Toată lumea ține minte acordurile de la Budapesta din 1994, când și-a abandonat armele nucleare și rachete cu rază lungă de acțiune și bombardierele strategice. Au primit garanții din partea Statelor Unite, Regatului Unit și Federației Ruse. Iar unul dintre garanți, Federația Rusă, i-a zdrobit, i-a invadat. Ucrainenii nu au cum să aibă încredere în aceste garanții de securitate și asta este marea problemă”, adaugă Scărlătoiu.

„Atâta timp cât Putin este la putere, Rusia va nega dreptul la existență al Ucrainei”

În privința sorților războiului și a șanselor de a aplica orice principiu în detensionarea situației, lucrurile sunt cât se poate de clare, precizează Scărlătoiu. Cât timp este Putin la putere în Rusia, războiul va continua. Și asta fiindcă liderii Federației Ruse neagă dreptul la existență al Ucrainei. Iar intenția este de război total, nu de pace, nu de renunțare la pretenții.

„Cu toți ne amintim discursul lui Putin, chiar înainte de invazia Ucrainei. Atunci când, efectiv, a negat dreptul la existență al Ucrainei. La acel moment, Putin a spus că Rusia vrea pace, că Rusia are o obligație morală să mențină securitatea în zonă, că Ucraina este agresivă. Mai mult, a asociat Ucraina cu terorismul, cu nazismul, cu fascismul, cu armele de distrugere în masă. A acuzat Vestul că încearcă să creeze tensiuni în regiune. Și sigur a acuzat Ucraina că ar fi fost o marionetă a Vestului. Deci marea problema în Ucraina este că atâta timp cât Putin este la putere, Rusia va nega dreptul ei la existență. Asta este marea problemă acolo. Scopul acestui război este, efectiv, eliminarea Ucrainei ca stat suveran. Din punctul de vedere a lui Putin, Ucraina este teritoriu rusesc, ucrainenii sunt ruși”, precizează Greg Scărlătoiu.