Care sunt țările din Europa care oferă cele mai mari pensii și unde se situează România în acest clasament
Pensiile reprezintă principala sursă de venit pentru persoanele în vârstă din Europa. Aproximativ două treimi din veniturile acestora în UE provin din transferuri publice, în principal pensii și prestații sociale de stat. În ciuda acestui fapt, persoanele peste 65 de ani primesc doar aproximativ 86% din venitul mediu al populației totale din 28 de țări europene. Potrivit OCDE, acest raport scade sub 70% în statele baltice și chiar sub 80% în economii importante precum Belgia, Danemarca și Elveția, transmite Euronews .
Pentru a aprofunda aceste comparații, iată o analiză privind pensia medie brută anuală pentru limită de vârstă în Europa.
Conform Eurostat, în anul 2023, pentru care sunt cele mai recente date disponibile, această sumă totală se ridică la 17.321 euro în UE, echivalentul a 1.443 euro brut pe lună.
În rândul celor 34 de țări din Europa, pensiile medii anuale variază de la 3.377 euro în Turcia la 38.031 euro în Islanda. În rândul statelor membre ale UE, cifrele variază de la 4.479 euro în Bulgaria la 34.413 euro în Luxemburg.
La sfârșitul clasamentului, unde pensia medie anuală este sub 8.000 euro, se mai află Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Croația, Slovacia, România, Lituania, Ungaria și Letonia.
Potrivit Eurostat, în anul 2023, pensia medie anuală a fost în România de 5.790 de euro, adică 483 de euro pe lună.
Aceste cifre arată cât de mult variază pensiile, cea mai mare sumă fiind de peste zece ori mai mare decât cea mai mică din Europa.
„Unele țări din UE sunt pur și simplu mai sărace decât altele și impun familiilor să subvenționeze veniturile din pensii ale rudelor în vârstă și să le ajute”, a declarat Noel Whiteside, profesor invitat la Universitatea din Oxford, pentru Euronews Business.
Cele patru economii cele mai mari ale UE se situează puțin peste media Uniunii. Italia are cel mai ridicat nivel al pensiilor dintre acestea, urmată de Spania, Franța și Germania.
Pensiile sunt, de asemenea, mai mari decât media UE în toate cele cinci țări nordice.
Sistemele de pensii diferă în Europa
„Este dificil să se facă comparații din cauza sistemelor de pensii diferite”, a declarat Philippe Seidel Leroy, director de politici la AGE Platform Europe.
Folosind Germania, Spania, Franța și Belgia ca exemple, el a remarcat că aceste țări au pensii mari de tip „pay-as-you-go”, plătite de stat, și scheme ocupaționale mult mai mici, care acoperă doar anumite sectoare sau angajatori.
„Cheltuielile lor cu pensiile vor fi ridicate pe cap de locuitor, deoarece cea mai mare parte a veniturilor pensionarilor provine din aceste scheme legale”, a adăugat el.
David Sinclair, director executiv al International Longevity Centre UK, a subliniat că arhitectura pensiilor fiecărei națiuni este un factor important de variație.
„Aceste decizii de proiectare, adesea modelate de compromisuri politice și moșteniri istorice, explică de ce două țări cu structuri de vârstă similare pot ajunge să aibă pensii cu valori foarte diferite”, a declarat el.
Puterea de cumpărare a pensiilor
Diferențele devin mult mai mici atunci când sunt măsurate în unități de putere de cumpărare (PPS), care reflectă costul vieții. O unitate PPS permite achiziționarea aceleiași cantități de bunuri și servicii în fiecare țară.
Pensiile pentru limită de vârstă în PPS variază de la 6.658 în Bosnia și Herțegovina la 22.187 în Luxemburg. Raportul dintre cea mai mare și cea mai mică pensie este de numai 3,3, comparativ cu peste 10 în termeni nominali.
Whiteside a remarcat că în țările din fostul bloc estic, privilegiile de care beneficiază pensionarii – precum asistența medicală gratuită, transportul și locuințele subvenționate – cresc raportul PPS. Cu alte cuvinte, pensionarii obțin mai mult pentru banii lor datorită acestor beneficii sociale.
Spania și Turcia urcă brusc în clasamentul PPS
Spania și Turcia urcă brusc în clasament odată ajustat în funcție de puterea de cumpărare. Spania trece de pe locul 13 pe locul 4, în timp ce Turcia urcă de pe ultima poziție, 34, pe locul 25.
În schimb, Elveția coboară de pe locul 5 pe locul 15, iar Slovacia coboară de pe locul 28 pe locul 33, pierzând teren semnificativ în clasamentul PPS.
Și România urcă de pe locul 27 pe locul 22.
„Diferențele [în PPS] nu dispar. Asta pentru că nivelul de trai la bătrânețe depinde de mai mult decât de transferurile de pensii. Costurile locuințelor, accesul la servicii medicale și oportunitățile pentru lucrătorii în vârstă joacă toate un rol important”, a spus Sinclair.
În UE, pensiile reprezintă aproximativ trei cincimi din veniturile obținute la sfârșitul carierei. În multe țări, rata scade sub 50%, ceea ce face mai dificil pentru pensionari să mențină un nivel de trai decent. Sărăcia pensionarilor este o problemă semnificativă în multe țări.
