Frații Tate sunt mai celebri ca niciodată, la ieșirea din arest fiind întâmpinați de mai mulți fani entuziasmați și dornici să-și cunoască idolii. În mediul online, situația este și mai gravă. În doar două zile, un videoclip postat de Andrew Tate în care se plimbă fără tricou prin casă cu un trabuc în mână a depășit 50 de milioane de vizualizări și a ajuns viral pe rețelele de socializare, comentariile fiind de cele mai multe ori încurajatoare. În descrierea clipului, el spune că nu a putut să stea mai mult de o oră pe telefon şi că unele obiceiuri dispar greu. Postarea se încheie cu mesajul „Trebuie să învingem diavolul”.

Bani, mașini, lucruri scumpe și opinii ferme despre ce înseamnă un bărbat adevărat și, mai ales, o femeie, par să fie să fie rețeta succesului fraților Tate , care au o mare priză la public. Cu toate că au fost acuzați de trafic de persoane și de viol, ei sunt văzuți în continuare ca niște victime și niște eroi care luptă să-și apere reputația. Psihologul Mihai Copăceanu spune că, din păcate, „notorietatea personajelor controversate crește chiar în situația unor condamnări penale și executării unor pedepse, iar faima lor depășește limitele legii”. Acesta spune că influența din mediul online le-a adus celebritatea, și că „pozează în victime, astfel că sunt mai credibili decât acțiunea organelor statului”.

„E nevoie de moderație”

Experții trag un semnal de alarmă și spun că influencerii sunt văzuți ca niște lideri, nu ca simpli oameni care pot greși. Mihai Copăceanu spune că, „suntem extrem de influențabili și dăm crezare unor discursuri ale unor personaje devenite rapid influenceri. Suntem atrași de acest profil deoarece ne exprimă putere (socială, financiară), prestigiu și mai ales invincibilitate”, astfel, persoanele ca frații Tate devin „eroi și modele”.

Tot el subliniază că, „într-o societate bazată pe valori morale și umane, publicul s-ar diferenția complet față de infractori și ar condamna faptele acestora”, dar, din păcate, se observă tot mai des cum faptele persoanelor importante sunt trecute cu vederea.

Psihologul Keren Rosner spune că în cazul influencerilor vorbim de o relație între ei și admiratori. „Cei din urmă caută persoane cu care să rezoneze, care să le pună gândurile în cuvinte sau care prin gesturile lor, să pună în acțiune ceea ce ei își doresc”. Când vine vorba de faptele influencerilor, psihologul spune că atunci „când venerăm pe cineva, evităm să spunem că fac ceva rău, pentru că ne-am asocia cu ei, deoarece avem aceleași principii sau idealuri, iar dacă noi nu le vedem greșite, nu îi judecăm nici pe ei”.

În privința felului în care ne raportăm la influenceri sociologul Gelu Duminică spune că avem nevoie de „moderație”. „[Să ne uităm la ei] ca la un agent comercial. Nu trebuie să fie luat acasă și transformat în sfânt, dar, din păcate, mulți ne uităm la ei ca la niște lideri. Îi vedem ca un etalon. Asta e greșit. Problema este și la consumatori. Totul trebuie consumat cu moderație și responsabilitate. Dacă transformi viața influencerului în dorința ta, înseamnă că valorile tale sunt atât de slabe, încât ai nevoie de ghidaj pentru tot ceea ce faci”.

Mesajele „liderilor”

Gelu Duminică spune că mesajele persoanelor publice ar trebui să fie exprimate cu responsabilitate și considerație față de eventualele reacții ale audienței. „Responsabilitatea asupra mesajului este fundamentală, dar responsabilitatea nu este singulară. Când celelalte instituții ale statului au eșuat în a transmite valorile corecte, e o problemă, pentru că e treaba instituțiilor să transmită valori care duc spre pacea socială. Ele sunt sprijinite de societatea civilă, dar ea nu trebuie să ia locul instituțiilor prin influenceri, de exemplu”.

Un punct de vedere asemănător are și Mihai Copăceanu, care spune că, „deși în aparență influencerii sunt atenți și receptivi la comentariile și sugestiile urmaritorilor, în realitate ei nu pot fi convinși de gravitatea faptelor lor. Este sarcina și obligația instituțiilor statului de a sancționa drastic derapajele în mediul online și de a condamna infractorii”.

Când vine vorba strict de frații Tate, psihologul Keren Rosner spune că ei „se prezintă ca lideri și sunt foarte convingători. Felul lor de a se manifesta, de a vorbi are foarte mare mare impact la persoanele slabe, neputiincioase, care își doresc independență financiară și putere”.

Aceasta subliniază că eliberarea acestora are un efect puternic și că, „confirmă în ochii susținătorilor că aceștia sunt nevinovați. În același timp, le asigură fraților Tate puterea pe care ei o invocă pe social media: că sunt protejați, că pot trece peste orice”. Aceasta conchide că, „În prezent, e foarte greu ca un susținător al acestora să pună la îndoială faptele de care ei sunt acuzați sau se gândească că e o procedură. Vor asocia eliberarea cu nevinovăția lor”.

Un sondaj realizat de fundația World Vision România arată că mesajele produse în mediul online de personaje precum Andrew Tate sunt extrem de periculoase mai ales pentru copiii și tinerii din mediile dezavantajate, unde părinții sunt stresați privind banii. „Grijile pe care părinţii le resimt le transmit inevitabil către copii. Şi-atunci social-media devine un spaţiu de evadare de la greutăţile de zi cu zi. Altă problemă este că personaje precum Andrew Tate le oferă iluzia că şi ei pot face foarte uşor bani şi să-şi îndeplinească orice altă dorinţă”, a declarat Vlad Rusu, psiholog care activează în comunităţile World Vision România.