Recoltele de toamnă din livezi și grădini aduc în fața călătorilor prin satele mai intens tranzitate ale României o ofertă variată de fructe și legume, pusă la dispoziție ocazional de localnici. Adesea, sunt mai ieftine, dar sunt totodată apreciate pentru calitățile lor.

Pe măsuțele așezate la porțile gospodăriilor, numeroși români își întâmpină vizitatorii cu ce au mai bun în grădini: mere, prune, gutui, piersici, mure, roșii, șiraguri de ceapă și usturoi, saci de cartofi, siropuri, dulcețuri, tocane și zacuscă și, uneori, băuturi preparate în propriile gospodării.

Prețurile sunt asemănătoare cu cele ale acelorași produse găsite pe rafturile supermarketurilor, sunt de obicei negociabile, iar uneori sătenii completează punga de cumpărături adăugând câteva fructe sau legume gratuite. În afara prețurilor, mai multe alte aspecte diferențiază fructele și legumele vândute în fața caselor de cele de pe rafturi.

Micile afaceri de la poartă

Un localnic din Nucșoara, un sat pitoresc din Hunedoara, aflat la poalele Retezatului, pe drumul spre Cascada Lolaia, arată de ce fructele și legumele sale sunt cu totul aparte.

„Piersicile pe care le vând le-am cules azi dimineață din grădină. Este drept că nu sunt la fel de arătoase ca cele din supermarket, iar unele le-am luat de pe jos, așa că au pete și urme lăsate după ce au căzut din copac. Au mărimi diferite, nu sunt toate la fel ca cele din supermarket, iar insectele s-au servit și ele din piersici. Înainte de a le mânca, trebuie puțin șterse, dar pentru că nu au fost stropite cu nimic nu trebuie să vă faceți griji. Parfumul lor se simte de la distanță, iar dulceața este intensă”, asigură săteanul, în vârstă de 80 de ani.

Un alt localnic și-a scos și el la vânzare o parte din roadele grădinii. Se mândrește cu roșiile sale, fiecare deosebită de celelalte ca mărime, aspect și consistență, și este gata să împărtășească secretul lor.

„Retezatul este la câțiva pași de noi, iar apele sale sunt cele mai bune din România. Avem apă adusă aici prin cădere, direct din Retezat, cu care udăm grădina. Apa limpede și rece face roșiile extrem de sănătoase”, crede săteanul din Nucșoara.

Într-un sat apropiat, Bărăștii Hațegului, cultivarea cepei este o tradiție îndelungată, povestește unul dintre localnicii care vând șiraguri de ceapă la porți.

„Unii am lucrat la barajul din Retezat și pe alte astfel de șantiere, alții în minerit ori la fabricile și uzinele din Hunedoara și Hațeg. Acum ne mai ocupăm cu agricultura, iar turiștii veniți în zonă ne ajută să mai rotunjim pensiile. Oricum, le dăm produse bune. Cineva a venit și a luat zece kilograme de roșii, odată. A fost tare mulțumit”, povestește un alt sătean.

Pe marginea altor șosele, unii români încearcă să profite de interesul clienților pentru fructele și legumele de grădină, percepute ca fiind nutritive și sănătoase, prezentându-și marfa ca fiind din grădinile proprii, deși este achiziționată din en-gros sau supermarketuri.

„Merele sunt cumpărate din supermarketuri, cu 6 - 7 lei kilogramul și le vindem cu 15 lei kilogramul. Uneori le spunem celor care se opresc că sunt din curte de la noi, dar ar trebui să le recunoască, pentru că toate merele sunt aoropiate ca mărime și nu au vreo imperfecțiune. Iar strugurii, pe care îi vindem la 30 de lei, la fel: le spunem că sunt de butuc, dar unde să se facă la noi struguri cu boabe așa de mari”, spune o comerciantă de la Coșevița, zonă în care numeroși români vând astfel de produse pe marginea șoselei Deva - Lugoj.

Fructele de grădină au mai mulți antioxidanți

Atât localnicii care își vând produsele în fața gospodăriei, dar și unii specialiști laudă fructele și legumele „imperfecte” ca aspect, oferite direct de acasă.

O analiză bazată pe 343 de studii, publicată de Cambridge University Press (CUP), a arătat că produsele organice au niveluri mai scăzute de reziduuri de pesticide și un conținut de antioxidanți cu 20 până la 40 la sută mai mare decât produsele convenționale.

„Cel mai important, s-a constatat că nivelurile unei game de antioxidanți, precum polifenolii, sunt considerabil mai ridicate în culturile organice. Astfel, concentrațiile de acizi fenolici, flavanone, stilbene, flavone, flavonoli și antocianine au fost estimate a fi mai mari. Mulți dintre acești compuși au fost anterior asociați, în studii intervenționale și epidemiologice, cu un risc redus de boli cronice”, arată studiul publicat de CUP, una dintre cele mai vechi edituri academice din lume.

Potrivit aceluiași studiu, frecvența apariției reziduurilor de pesticide a fost de patru ori mai mare în culturile convenționale, care au conținut și concentrații mai ridicate de cadmiu (Cd), un metal toxic.

„Există dovezi că nivelurile mai mari de antioxidanți și cele mai scăzute de Cd sunt asociate cu practici agricole specifice (de exemplu, neutilizarea îngrășămintelor minerale pe bază de azot și fosfor), prescrise în sistemele de agricultură organică. În concluzie, culturile organice au, în medie, concentrații mai ridicate de antioxidanți, niveluri mai scăzute de Cd și o incidență mai mică a reziduurilor de pesticide decât culturile convenționale, în toate regiunile și sezoanele de producție”, completează autorii cercetării.

„Cicatricile” fructelor arată o valoare nutritivă mai ridicată

Un alt studiu, realizat atât pe soiuri de mere convenționale, cât și organice, a constatat niveluri mai ridicate de fenoli antioxidanți și acizi fructiferi în merele organice.

„Consumul regulat de acizi din fructe este benefic în prevenirea bolilor și tulburărilor metabolice. Recomandăm consumul de soiuri organice regionale, mai degrabă decât al celor provenite din culturi integrate”, au arătat specialiștii, potrivit publicației The Salt.

Fructele „urâte” poartă de fapt cicatricile vizibile ale unor bătălii reușite: adâncituri sau pete apărute acolo unde au respins un dăunător ori o infecție superficială, afirma pomicultoarea Eliza Greenman, citată de The Salt.

„Deși nu toți dăunătorii și bolile sunt inofensive, ea adaugă că unele infestări comune ale merelor sunt cauzate de ciuperci care nu prezintă pericol, dar care provoacă așa-numitele pete întunecate și puncte negre, fără a afecta gustul sau textura fructului și fără a fi dăunătoare pentru oameni. Aceste pete sunt rezultatul luptei plantei împotriva agresiunilor de mediu, o luptă purtată cu ajutorul propriilor apărări antioxidante. Greenman bănuiește că aceste cicatrici inestetice ar putea reflecta o valoare nutritivă mai mare”, notează The Salt.