Indiferent de verdictul TAS, „Simo“ va „juca“ și în următoarele luni la audierile cazului de dopaj. Și apare o întrebare incomodă: ce șanse sunt ca o sportivă de 32 de ani, fără meciuri din august 2022, să revină? Răspunsul nu e ce vrem să auzim, dar există și precedente fericite.

În ziua în care a apărut, în premieră, știrea suspendării sale pentru dopaj, pe 21 octombrie 2022, Simona Halep a scris o frază în comunicatul ei care, ulterior, s-a adeverit din plin. Din păcate!

„Astăzi începe cel mai greu meci din viața mea: o luptă pentru adevăr“, a fost prima reacție a fostului lider mondial. Această afirmație e și mai dureroasă acum, la un an distanță. Pentru că, între timp, adevărul, dovedit cu probe furnizate în 126 de pagini, ne arată că „Simo“ s-a dopat. Dacă a fost victima unui anturaj care i-a ruinat cariera sau dacă a recurs la lucruri necurate cu bună știință, asta e ceva care rămâne de văzut. Așa cum e de urmărit ce dovezi mai pot aduce avocații Simonei, la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne (TAS), în tentativa lor de a convinge atât judecătorii, cât și opinia publică, de faptul că Halep nu s-ar fi dopat.

Dacă vom ajunge la acest scenariu extrem de puțin probabil, la cum arată lucrurile acum – dar nu și imposibil! – e o chestiune care se va lămuri în următoarele luni. Apelul a fost depus deja de Halep și echipa ei și lucrurile se mișcă la TAS, cum s-ar spune. Din păcate, nu suficient de repede, astfel încât Halep să primească un verdict, defintiv de această dată, în câteva săptămâni. Mai degrabă, judecarea apelului va dura câteva luni, așa cum s-a întâmplat și la Sport Resolutions, tribunalul independent de la Londra care a suspendat-o 4 ani pe „Simo“.

Așadar, deși Halep continuă să posteze poze și filmări de la antrenamentele ei, realist vorbind, și primele luni din sezonul 2024 vor fi pierdute. Iar dacă TAS va menține decizia Sport Resolutions, atunci revenirea Simonei pe teren, în competiții, se poate produce abia pe 6 octombrie 2026. Adică, la vârsta de 35 de ani!

Țiriac, sceptic

Dar să nu mergem atât de departe încă! Să facem un exercițiu de imaginație și să ne gândim că avocații vor reuși o răsturnare spectaculoasă de situație la TAS, iar Halep va reveni pe teren în a doua jumătate a anului 2024. La finalul lunii mai, cu ocazia French Open, mai precis. Și așa însă, „Simo“ se va fi acumulat deja un an și nouă luni fără ritm competițional! Un handicap uriaș pentru o jucătoare de 32 de ani, în condițiile în care în circuitul WTA se înmulțesc, de la un sezon la altul, puștoaice de 17, 18, 19 ani! Iar când citim declarația dată de Ion Țiriac (84 de ani) pentru Antena Sport ne dăm seama și mai bine în ce situație se află Halep.

„Un sportiv care un an e afară, mai are nevoie de patru ani să revină la forma pe care o avea, să revină înapoi, la vârsta asta (n.r. – vârsta pe care o are Halep). O să fie extraordinar de greu pentru ea, chiar dacă mâine dimineaţă începe să se antreneze la capacitate maximă şi să joace turnee. Să sperăm! Pentru că e o sportivă care ne-a dat Wimbledon, care ne-a dat numărul 1 în lume într-un mare sport“, a spus Țiriac.

Șarapova s-a apucat de studii

Când a fost suspendată 2 ani în 2016, Maria Șarapova avea 29 de ani. La apel, sancțiunea a fost redusă la 15 luni, iar rusoaica și-a reluat cariera în circuitul WTA în aprilie 2017. Maria a urcat, ulterior, până pe locul 21 în lume, însă și-a mai trecut în palmares un singur trofeu, la o competiție mică, Tianjin Open, în octombrie 2017. Așadar, exemplul Șarapova nu e unul tocmai fericit pentru Halep. E de reținut însă cum a trecut rusoaica peste perioada de inactivitate.

„Mi-am dat seama că nu pot să am programul intens de pregătire ca înainte, când mergeam în turnee cam zece luni pe an. Și am început să descopăr viața fără tenis. M-am înscris la cursuri la Cambridge și apoi la Harvard Business School. Am mers la o agenție de publicitate, la New York, și am colaborat cu ei ca să învăț culisele activității în acest domeniu. Apoi, am petrecut o perioadă la sediul Nike. Și, după toate astea, m-am ocupat mai mult de brandul meu de dulciuri, Sugarpova. Timp de mai multe luni, am oferit corpului meu o perioadă de refacere, de odihnă. Și mai mult a lucrat mintea mea. Am început să cresc intensitatea antrenamentelor cu patru luni înainte de expirarea suspendării. Desigur, antrenamentele nu înlocuiesc niciodată meciurile, dar știam că pot reveni pe teren, fiindcă fizic, dar și mental am avut această dorință“, a povestit Șarapova. Aceasta a continuat să joace tenis până în ianuarie 2020, când și-a agățat racheta în cui.

Simona Halep pentru Eurosport: O să revin pe teren pentru că îmi place foarte mult să joc tenis în continuare și am o motivație interioară. Vreau să mă retrag într-o manieră pe care o consider potrivită. Și așa va fi!

Cele mai spectaculoase reveniri din istoria tenisului

*Monica Seles – Atacată cu un cuţit de un dement şi rănită grav, la Hamburg, în 1993, Seles s-a întors pe teren în 1995. În a doua parte a carierei sale, Seles a cucerit 20 de trofee, inlcuzând aici şi Australian Open 1996.

*Jennifer Capriati – În 1991, la doar 15 ani, americanca a devenit cea mai tânără semifinalistă din istoria Wimbledon. Apoi, au început problemele ei cu drogurile. De asemenea, a fost arestată după ce a furat un inel dintr-un magazin! Capriati a abandonat tenisul în 1994 şi s-a înscris într-un program de reabilitare. În 1996, americanca a revenit în circuit iar în 2001 şi 2002 a câştigat trei titluri de Grand Slam la Australian Open (2) şi la French Open.

*Andre Agassi – Rebelul american a cucerit Wimbledon în 1992, însă cariera sa a luat-o la vale din cauza problemelor personale şi, în 1997, a ajuns pe locul 141 mondial. Agassi s-a întors însă în 1998, iar un an mai târziu a câştigat French Open.

*Kim Clijsters – Pe când avea doar 23 de ani, a stat departe de tenis, între 2007 și 2009, perioadă în care s-a măritat și a făcut și un copil. La două luni după revenirea în circuit, a câștigat US Open 2009, devenind prima jucătoare cu copil, dar și prima sportivă care a reușit o astfel de performanță, după ce a prins tabloul grație unui wild-card oferit de organizatori. Povestea de succes a lui Clijsters nu s-a încheiat însă aici. Belgianca avea să mai cucerească două trofee majore (US Open 2010 și Australian Open 2011) și să atingă și locul 1 mondial, în februarie 2011.