Cazul Oana Gheorghiu – Grupul Schwarz, analizat de un expert anticorupție: „Nu suntem în fața unei probleme penale, dar există o zonă gri"

Laura Ștefan, expert în politici anticorupție, a analizat pentru „Adevărul” implicațiile juridice și etice ale relației dintre vicepremierul Oana Gheorghiu și grupul german Schwarz, arătând că România nu dispune de un cadru legislativ care să reglementeze transparent activitatea de lobby.

Potrivit informațiilor publicate de presă, discuțiile dintre Guvern și grupul german Schwarz ar fi început în ianuarie 2026, printr-o serie de întâlniri cu caracter exploratoriu desfășurate la nivel guvernamental cu reprezentanții Schwarz Digits, divizia de tehnologie a conglomeratului german. Schwarz Group este unul dintre cele mai mari grupuri europene, cu afaceri estimate la aproximativ 175 de miliarde de euro în 2024, aproape 600.000 de angajați și operațiuni în 32 de state. În România, compania este cunoscută în principal prin rețelele Kaufland și Lidl, dar dezvoltă și activități în domeniul cloud, securitate cibernetică și infrastructură digitală prin Schwarz Digits.

Pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis un email către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), solicitând instituțiilor să precizeze dacă au identificat soluții sau servicii oferite de Schwarz Digits care ar putea prezenta interes strategic pentru România.

„În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR.

Gheorghiu a revenit ulterior cu un mesaj de corecție, în care și-a cerut scuze pentru eroare și a lămurit că adresantul vizat era ADR, nu STS: „Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare."

Controversa a fost amplificată de informațiile privind relația anterioară dintre vicepremier și grupul german. Fundația „Dăruiește viață”, condusă anterior de Oana Gheorghiu, ar primit o donație de 250.000 de euro din partea Kaufland, companie care face parte din grupul Schwarz.

În plus, potrivit Ziarului Financiar, în luna martie 2026, premierul Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit oficial la Palatul Victoria cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, întâlnire al cărei subiect central ar fi fost, conform aceleiași surse, „reducerea deficitului comercial al României".

Pe 4 mai 2026, Oana Gheorghiu a anunțat demiterea președintelui ADR, Vlad Dragoș, oficialul căruia îi fusese adresat emailul din februarie. Vicepremierul a motivat decizia prin existența unor eșecuri operaționale, precum și prin insubordonare și opacitate instituțională, acuzând un refuz repetat de colaborare cu ministerul tutelar.

„Nu poți fi plătit ca oficial public pentru a lua o decizie în calitatea ta publică"

Laura Ștefan, expert anticorupție cu peste două decenii de experiență, a analizat pentru „Adevărul” cadrul juridic aplicabil acestui caz, pornind de la distincția esențială dintre lobby și corupție.

„România nu are încă o reglementare în acest domeniu care să asigure transparența activităților de lobby, transparența finanțării lobbyiștilor și așa mai departe. Ca să explicăm pe înțelesul tuturor, nu există posibilitatea ca un expert în lobby să dea bani către oficiali publici. Se plătește lobbyistul, nu se plătește oficialul public care urmează să ia o decizie. Activitatea lobbyistului este cea decontată de client, nu decizia pe care urmează să o ia oficialul public", a explicat Laura Ștefan.

Experta a subliniat că, în toate încercările de reglementare din România pe acest subiect, dezbaterea a deraiat frecvent într-o zonă problematică.

„În toate reglementările care s-au încercat până acum pe subiectul acesta, în loc să se reglementeze transparent ce plăți se fac de către clienți către lobbyiști, ce întâlniri au lobbyiștii cu oficiali publici, ce au discutat și așa mai departe, se ajunge uneori la ideea unei reglementări care ar permite plata oficialilor publici pentru luarea unor decizii publice, lucru care este inacceptabil și care nu intră în definiția lobby-ului. Nu poți fi plătit ca oficial public pentru a lua o decizie în calitatea ta publică. Este exclus. Asta nu este lobby”, a subliniat experta anticorupție.

„Un e-mail trimis de un vicepremier are o altă greutate”

Întrebată punctual despre cazul Oanei Gheorghiu, Laura Ștefan a explicat că, deși din punct de vedere penal nu ar trebui să existe implicații, acesta se află într-o zonă „gri”, având în vedere greutatea funcției de vicepremier.

„Nu cred că suntem în fața unei probleme de natură penală. Se poate discuta despre un posibil conflict de interese, cel puțin la nivel de percepție publică, pentru că un e-mail trimis de un vicepremier are evident o altă greutate decât unul trimis de un cetățean obișnuit. Nu este doar o întrebare, poate fi perceput și ca o sugestie. Obligația de transparență pare să fi fost respectată prin declararea întâlnirii în registrul public. Din punct de vedere juridic, suntem într-o zonă gri. Penal nu pare să fie o problemă, iar din perspectiva transparenței există o minimă acoperire. Tocmai aici se vede însă nevoia unei reglementări clare privind activitatea de lobby", a explicat Laura Ștefan pentru „Adevărul”.

Un influencer susține că raportul Oanei Gheorghiu despre reforma companiilor de stat ar fi fost realizat cu AI. „Nu aveam nevoie de un vicepremier pentru a băga niște date în cloud..."

Problema generală, în opinia sa, constă în distribuția inegală a obligațiilor de transparență.

„În prezent, obligațiile de transparență sunt puse aproape exclusiv pe umerii oficialilor publici. Pentru o imagine corectă asupra activității de lobby, ar trebui să existe obligații mult mai clare și pentru lobbyiști: cine sunt clienții, cu cine s-au întâlnit, pe ce subiecte, ce documente au depus și ce interese reprezintă. În țările care au astfel de reglementări, toate aceste lucruri sunt publice", a explicat experta în politici anticorupție.

Oana Gheorghiu respinge acuzațiile: „Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii”

Oana Gheorghiu a respins joi, 14 mai, acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut trafic de influență în favoarea grupului german Schwarz.

Ea susține că toate interacțiunile cu reprezentanții companiei germane au avut un caracter deschis și că nu au implicat nicio formă de presiune sau avantaj comercial:

„Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare”, a subliniat vicepremierul.

Gheorghiu a precizat că discuțiile cu Schwarz Digits au fost „exploratorii” și nu au avut caracter comercial sau decizional. Potrivit acesteia, scopul întâlnirilor a fost identificarea unor soluții tehnologice care ar putea fi relevante pentru administrația publică din România.

„Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat.”, a spus Oana Gheorghiu.

Viceprim-ministrul a subliniat și că nu are atribuții în procesul de achiziții publice, rolul său fiind strict de facilitare a dialogului instituțional și a schimbului de expertiză.

În ceea ce privește momentul discuțiilor, Gheorghiu a precizat că întâlnirea cu reprezentanții companiei germane fusese stabilită înainte de preluarea mandatului de viceprim-ministru, iar acțiunile au fost făcute publice încă din 20 ianuarie.

Oana Gheorghiu a respins, de asemenea, orice asociere între compania germană și activitatea organizației Dăruiește Viață, pe care o consideră „complet lipsită de temei”.

„Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată. În concluzie, a fost vorba despre un demers transparent, exploratoriu și fără nicio consecință decizională sau comercială impusă vreunei instituții. Orice încercare de a-l prezenta drept trafic de influență este falsă și profund iresponsabilă”, a declarat Oana Gheorghiu.

Sindicatul Guvernului cere demiterea Oanei Gheorghiu și a ministrului Economiei, acuzați de facilități pentru grupuri germane. Reacția vicepremierului: „Discuțiile au fost exploratorii”

Bolojan: Nu consider că a făcut ceva ilegal

La rândul lui, premierul interimar Ilie Bolojan declară că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz.

„Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral prin a se întâlni cu o companie importantă și comunicând aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără a pune presiune de vreun fel și comunicând public”.

Premierul interimar a explicat că, în opinia sa, simplul fapt că un demnitar discută cu o companie importantă nu reprezintă o abatere, atât timp cât nu există presiuni sau intervenții nejustificate.

„Mi se pare normal să vezi care sunt companiile importante”, a spus Ilie Bolojan, subliniind că grupul Schwarz este „cam cel mai mare grup european atât în materie de comerț, cât și de cloud european – zona de IT”.

Prim-ministrul interimar a adăugat că, atunci când astfel de companii sunt interesate să investească în România, „nu mi se pare nimic anormal să vezi dacă este fezabil”.

Reacția lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a evitat să se pronunțe asupra situației vicepremierului Oana Gheorghiu.

„Nu sunt eu organul competent să fac încadrări juridice și, mai ales, nu vreau să mă refer la un caz particular. Ce vreau eu să spun cu toată forța este că trebuie să ne uităm la marea uriașă corupție. Trebuie să ne uităm la miliardele de euro pe care le pierdem din marea evaziune. Deci trebuie tot timpul să avem un echilibru între acuzațiile pe care le facem”, a afirmat președintele.