Curtea Constituțională este așteptată, luni, să ia o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraților , după ce pronunțarea a fost amânată de două ori. Duminică, CCR a invocat lipsa cvorumului, după ce patru judecători au părăsit sala în timpul unei pauze de ședință.

Curtea Constituțională a României/FOTO: Inquam photos/Octav Ganea

Pentru a putea fi pronunțată o soluție, este necesară prezența a cel puțin șase dintre cei nouă judecători constituționali. Legea contestată modifică atât modul de stabilire a cuantumului pensiei, cât și condițiile în care magistrații se pot pensiona.

Potrivit unui comunicat al Curții Constituționale, „Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”.

Curtea Constituțională a mai amânat pronunțarea în acest caz de două ori. La 10 decembrie, CCR a amânat luarea unei decizii asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), stabilind un nou termen pentru duminică, 28 decembrie.

La ședința de duminică, patru judecători ai CCR susținuți de PSD au ieșit din sală în timpul unei pauze și nu s-au mai întors, fapt care a făcut imposibilă deliberarea. Curtea este formată din nouă membri, iar pentru pronunțarea unei decizii este necesară prezența a minimum șase judecători.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că se aștepta ca ședința de duminică să nu ducă la nicio soluție. „Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (...) Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a afirmat Zegrean, remarcând că, în actuala componență a Curții, dezbaterile durează mult.

În schimb, profesorul de drept Valerius M. Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a susținut că neprezentarea unui judecător în deliberare este echivalentă cu autodemisia. Acesta a afirmat că cei patru judecători care au părăsit sala „nu mai pot vota nimic valid în cadrul CCR”.

„Dacă, în deliberare, un «judecător» nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea. Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicţional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecinţă, nu mai pot vota. Se află în afara ordinii constituţionale şi în afara normelor universale”, a scris pe Facebook Valerius M. Ciucă, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

În 5 decembrie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității Legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Ce reclamă magistrații ICCJ

Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, fiind invocată condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”.

Magistrații mai susțin că Executivul nu a justificat invocarea condițiilor economice care ar fi impus adoptarea urgentă a legii, lipsind datele privind impactul economic pentru anii următori.

De asemenea, ICCJ reclamă lipsa de claritate și previzibilitate a legii, utilizarea unor termeni juridici inexistenți și nedefiniți, precum și afectarea principiului securității juridice prin modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală.

„Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistraţii ICCJ.

Instanța supremă susține și existența unei „discriminări evidente” între categoriile de pensii de serviciu, magistrații fiind singurii cu statut garantat constituțional, dar tratați mai defavorabil.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, afirmă magistraţii.

Aceștia mai arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu” și încalcă independența justiției, fiind incompatibilă cu standardele stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și ale CCR.

Ce prevede legea

Legea prevede stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la sistemul public de pensii, cu instituirea vârstei minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, condiția unei vechimi de cel puțin 35 de ani în muncă și creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafonarea pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Proiectul mai restrânge acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei doar la persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.

Guvernul și-a angajat răspunderea pe acest proiect în 2 decembrie, după ce prima formă a legii a fost declarată neconstituțională de CCR, în 20 octombrie, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Noua formă a legii a primit aviz negativ din partea CSM.