CCR dă „undă verde” beneficiilor pentru șefii companiilor de stat: sesizarea lui Nicuşor Dan, respinsă

Curtea Constituțională a respins în unanimitate sesizarea președintelui Nicușor Dan privind modificările aduse Legii companiilor de stat. Magistraţii au stabilit că prevederile contestate sunt constituționale, astfel că noile reglementări, care permit o mai mare flexibilitate în decontarea beneficiilor pentru administratorii întreprinderilor publice, pot intra în vigoare. Prin urmare, contractele de mandat ale administratorilor pot include beneficii suplimentare fără o listă restrictivă impusă de lege.

CCR a respins sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan. FOTO: Medifax

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, 29 aprilie, cu unanimitate de voturi, respingerea obiecției de neconstituționalitate formulată de președintele României, Nicușor Dan, cu privire la modificările aduse legislației privind guvernanța corporativă a companiilor de stat, potrivit unui comunicat oficial al instituţiei.

Miezul disputei juridice a fost posibilitatea de a introduce în contractele de mandat rubrica „alte beneficii”, fără ca acestea să fie detaliate prin lege. CCR a clarificat că eliminarea unei liste stricte de cheltuieli din textul legii nu reprezintă un „cec în alb” pentru manageri, atâta timp cât sumele rămân plafonate la valoarea a două indemnizații lunare și sunt monitorizate riguros de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.

Sesizarea viza Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025, care modifică și completează OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023.

În esență, judecătorii au analizat dispozițiile care permit includerea în contractele de mandat ale administratorilor companiilor publice a unor „alte beneficii”, fără a fi necesară o enumerare strictă a acestora, iar la final CCR a decis că această formulare nu încalcă principiul legalității și nici celelalte prevederi invocate în sesizare, respectiv rolul Parlamentului, procedura de legiferare sau obligațiile statului privind protejarea intereselor economice.

Argumentele Curții Constituţionale

Vă reamintim că Nicuşor Dan a semnalat, în sesizarea sa, că procesul legislativ a încălcat principiul bicameralismului, deoarece modificările adoptate de Senat au fost eliminate de Camera Deputaților, iar unele prevederi introduse de aceasta nu au mai fost dezbătute în Senat.

În acest context, judecătorii au arătat, pe de o parte, că modificările adoptate de Parlament nu reprezintă o abatere de la scopul inițial al legii și nu încalcă principiul bicameralismului, iar pe de altă parte, eliminarea enumerării explicite a unor tipuri de beneficii a fost considerată o opțiune legislativă care rămâne în cadrul marjei de reglementare a Parlamentului.

„Eliminarea enumerării exprese a categoriilor de beneficii [...] nu are semnificația unei deturnări de la scopul inițial al legii”, se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.

În ceea ce privește criticile de fond, Curtea a subliniat că lipsa unei liste exhaustive a termenului „alte beneficii”, nu elimină controlul asupra cheltuielilor și nici nu înlătură limitele financiare stabilite prin lege.

Astfel, beneficiile acordate administratorilor rămân plafonate la echivalentul a două indemnizații fixe brute lunare, iar tipurile de cheltuieli precum cele de reprezentare, transport sau diurnă pot fi în continuare prevăzute în contractele de mandat.

„Eliminarea enumerării lor nu semnifică în mod automat faptul că aceste cheltuieli sunt excluse de la decontare”, arată Curtea.

De asemenea, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice rămâne responsabilă de controlul și autorizarea acestor cheltuieli, în limita plafonului legal stabilit.

„Agenția va controla și autoriza în continuare orice cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat”, precizează CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea își produce efectele în forma adoptată de Parlament.