CCR, o nouă decizie care le permite „hoților cu gulere albe” să blocheze dosarele! Amănunte REVOLTĂTOARE!

CCR, o nouă decizie care le permite „hoților cu gulere albe” să blocheze dosarele! Amănunte REVOLTĂTOARE!

CCR, o nouă decizie care le permite „hoților cu gulere albe” să blocheze dosarele! Înalta Curte a amânat – chiar şi de 5 ori – decizii importante în cazurile Hrebenciuc, Ponta sau Toni Greblă pe fondul suspiciunilor generate în spaţiul public cu privire la legalitatea probatoriilor. Suspiciunile au fost alimentate chiar de ministrul Justiţiei Tudorel Toader sau de către magistraţi precum Daniel Morar sau Dana Gârbovan. Şi procesul lui Liviu Dragnea a fost amânat pentru data de 15 mai din acest motiv. În cazul familiei Cosma din Prahova, completul de 5 judecători al ICCJ, prezidat de vicepreşedintele Iulian Dragomir, a decis rejudecarea, deşi la fond Mircea Cosma a primit 8 ani de închisoare cu executare, iar fiul lui, Vlăduţ, 5 ani de detenţie, dezvăluie G4Media.ro.

Şi fugarul Elan Schwartzenberg, vizat de un mandat internaţional de arestare emis de celebra judecătoare Camelia Bogdan, a contestat, prin apărătorul său, probele din dosar pe motiv că ar fi fost administrate nelegal în baza protocolului de colaborare SRI-Parchet. El se alătură unui lung şir de inculpaţi care au procedat în acest fel după declanşarea scandalului protocolului, printre care Elena Udrea, Radu Mazăre sau Liviu Dragnea.

CCR a permis acest lucru printr-o decizie din decembrie anul trecut, a explicat avocata Elenina Nicuţ. E vorba de decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017 prin care Curtea a extins perioada în care inculpaţii pot contesta probele pe motive de procedură sau legalitate şi pe parcursul procesului, la fond sau apel – aşa cum era în vechiul cod de procedură penală – nu doar în cadrul camerei preliminare.

“Practic, prin deciziile din ultimii ani, CCR reînvie vechile coduri, considerate ca fiind mai favorabile inculpaţilor”, a explicat avocata Nicuţ. “Doar înainte de noile coduri mai întâlneam situaţii în care după 4 ani de proces pe fond, inculpatul ridica o excepţie sau invoca un viciu de procedură şi instanţa decidea rejudecarea sau restituirea dosarului la parchet. Tocmai aceasta a fost filosofia noilor coduri, să evite astfel de situaţii. Or CCR, prin decizia din 5 decembrie 2017, a reînviat aceste practici”, a explicat avocata Nicuţ, conform G4Media.ro.

“Întrucât nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în normele precitate cade sub incidenţa inadmisibilităţii care produce efecte prin intermediul nulităţii absolute, Curtea constată, totodată, că o verificare a loialităţii/legalităţii administrării probelor, din această perspectivă, este admisă şi în cursul judecăţii, aplicându-se, în acest mod, regula generală potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal“, a decis CCR în decizia din decembrie anul trecut.

“Aşadar, interdicţia categorică a legii în obţinerea probelor prin practici/procedee neloiale/nelegale justifică competenţa judecătorului de fond de a examina şi în cursul judecăţii aceste aspecte. Altfel spus, probele menţinute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii din perspectiva inadmisibilităţii procedurii prin care au fost obţinute şi a aplicării nulităţii absolute asupra actelor procesuale şi procedurale prin care probele au fost administrate, în condiţiile în care, în această ipoteză, se prezumă iuris et de iure că se aduce atingere legalităţii procesului penal, vătămarea neputând fi acoperită. De altfel, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de proceduă penală, doar probele excluse în camera preliminară nu mai pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei”, a arătat CCR în decizia 802 din 5 decembrie 2017.

Mai mult, a explicat, avocata Nicuţ, CCR a pregătit terenul contestării probatoriilor în instanţă pe motiv de protocol şi prin decizia 302 din mai anul trecut potrivit căreia probele administrate de organe de cercetare penală necompetente, aşa cum este considerat SRI-ul, pot fi anulate.

Vezi decizia 302 din mai 2017 a CCR aici:

“Nelegalitatea dispunerii, autorizării, consemnării sau administrării actului atrage sancţiunea nulităţii absolute sau relative, potrivit distincţiilor prevăzute la art.281 şi 282 din Codul de procedură penală. Aşa fiind, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute la art.138-146 din Codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală.”



Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Fugarul Rizea prezintă una dintre schemele prin care s-a devalizat România

2 Ce șanse mai sunt să fie amânate alegerile parlamentare din 6 decembrie / De ce a aruncat președintele pisica pe…

3 Trendul din sondaje: PNL începe să scadă, PSD, staționar / USR PLUS e pe creștere, Pro România se scufundă

4 Cine este „Barosanul”? România, într-un document al unei jurnaliste de investigații legat de afacerile dubioas…

5 Mulțumită, Firea anunță că 3,3 milioane lei dați de UE pentru batrânii din cămine sunt gestionați de Iftene, u…