Curtea Constituţională a României arată, în motivarea deciziei prin care Legea de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a fost declarată constituţională, că Parlamentul a lăsat la latitudinea exclusivă a Guvernului modalitatea de aplicare a unui act normativ de nivelul legii.

"Soluţia legislativă potrivit căreia Guvernul poate ca, prin hotărâre, să adauge noi entităţi economice celor care sunt deja sau vor fi exceptate, prin lege, de la aplicarea regimului juridic prevăzut de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, este contrară art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, coroborat cu art. 1 alin. (4) din aceasta, care prevede principiul separării şi echilibrului puterilor în stat. Parlamentul, prin dispoziţiile legale mai sus menţionate, a procedat, practic, în sensul unei 'negări de legiferare' sau a unei 'de-legiferări', prevăzând în competenţa Guvernului atribuţia de a stabili, prin hotărâre, entităţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat care pot fi exceptate de la regimul legal al guvernanţei corporative, stabilit prin OUG 109/2011, aprobată prin Legea nr. 111/2016", se menţionează în motivare.

Conform aceleiaşi surse, hotărârile Guvernului sunt adoptate în scopul aplicării legii, în sensul reglementării unor modalităţi concrete şi detaliate de aducere la îndeplinire a măsurilor prevăzute de lege. În aceste condiţii, dispoziţia legală prin care se atribuie Guvernului competenţa de a legifera în materii ce intră în sfera de reglementare a legii, şi nu a unei hotărâri de Guvern, nu poate avea natura unei simple "soluţii tehnice".

"În speţă, contrar prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul lasă la latitudinea exclusivă a Guvernului modalitatea de aplicare a unui act normativ de nivelul legii, creând posibilitatea ca, prin hotărâri ale puterii executive, acesta să fie golit de conţinut, prin excluderea tuturor destinatarilor săi. Curtea observă, din această perspectivă, faptul că legea examinată nu corespunde exigenţelor de reglementare a normei juridice, fiind aptă să genereze confuzii şi ambiguitate în procesul de aplicare şi interpretare a legii", precizează CCR.

În opinia judecătorilor constituţionali, această modalitate de reglementare poate avea consecinţe negative asupra respectării principiului legalităţii, existând pericolul afectării stabilităţii raporturilor juridice, prin încălcarea exigenţelor de calitate şi previzibilitate a legii.

CCR a decis, pe 13 februarie, că Legea de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului şi are prevederi ce contravin regimului constituţional al hotărârilor de Guvern.

Potrivit unui comunicat transmis atunci AGERPRES, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 1 alin. (3) din OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, formulată de 64 de deputaţi de la PNL, a fost admisă cu unanimitate de voturi, constatându-se că actul normativ este neconstituţional.

"Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat, în esenţă, că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, reţinând, totodată, că dispoziţiile art. I teza finală şi ale art. II din aceasta, referitoare la mandatarea Guvernului de a emite hotărâri prin care să prevadă excluderea altor entităţi economice de la aplicarea regimului juridic prevăzut de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, contravin rolului constituţional al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi regimului constituţional al hotărârilor de Guvern", se precizează în comunicat.

Iniţiatorii obiecţiei de neconstituţionalitate sesizaseră numeroase încălcări ale tehnicii legislative în procesul de elaborare şi adoptare a proiectului de lege, precum şi instituirea unui regim juridic extraordinar care conferă Guvernului atribuţii ce depăşesc cadrul constituţional. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii