Soluția legislativă din Codul de procedură penală care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate este neconstituțională, a decis joi plenul CCR.

Curtea Constituțională a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care prevede că "revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când (...) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate".

În urma deliberărilor, Plenul CCR a admis excepția de neconstituționalitate cu majoritate de voturi, se precizează într-un comunicat transmis AGERPRES.

"Curtea a reținut că, în ceea ce privește cauzele soluționate până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituționalitatea unei dispoziții dintr-o lege sau o ordonanță a Guvernului și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate având același obiect, acestea reprezintă facta praeterita, de vreme ce cauzele au fost definitiv și irevocabil soluționate. Curtea a reținut că, din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumția de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul și care a dobândit autoritate de lucru judecat. Prin urmare, Curtea a constatat că incidenta deciziei de admitere pronunțată de instanța de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții (...) și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive", se arată în comunicat.

Plenul a mai constatat că, deși intenția legiuitorului a fost de a da eficiență controlului de constituționalitate prin prevederile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a CCR trebuie să fie circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege.

"În speță, Curtea a constatat că motivul substanțial și imperios care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de instanța de contencios constituțional", se mai precizează în comunicatul CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel Suceava — Secția penală și pentru cauze cu minori.

AGERPRES