CCR: Sesizarea preşedintelui Iohannis în legătură cu legea privind ANCOM - admisă parţial
Curtea Constituţională a României a admis parţial, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu prevederi care vizează procedura de numire şi de demitere a conducerii ANCOM.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, obiecţia de neconstituţionalitate a vizat legea adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 22 mai 2018, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de preşedintele României.
"Curtea, analizând susţinerile autorului obiecţiei de neconstituţionalitate, a reţinut că acesta critică doar dispoziţiile articolului unic pct. 3 (cu referire la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009) şi ale articolului unic pct. 5 (cu referire la art. 11 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009) din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii", se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, CCR a respins ca inadmisibilă, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. unic pct. 5, cu privire la soluţia legislativă care nu prevede o cale de atac împotriva hotărârilor Parlamentului de demitere a conducerii ANCOM, din Legea privind aprobarea OUG nr. 33/2017.
Pe de altă parte, obiecţia de neconstituţionalitate a fost admisă cu unanimitate de voturi, constatându-se că sintagmele "cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor" din cuprinsul art. unic pct. 3 şi al art. unic pct. 5 din lege sunt neconstituţionale.
"Curtea a constatat că hotărârea Parlamentului privind numirea, respectiv demiterea conducerii ANCOM nu se încadrează în ipotezele prevăzute de Constituţie, pentru care este necesară majoritatea absolută sau calificată pentru adoptare. În consecinţă, această hotărâre trebuie să urmeze regula stabilită de dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie, respectiv să fie adoptată cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere", se arată în comunicat.
De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că modificările aduse de Parlament art. unic pct. 3 şi art. unic pct. 5 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 nu au făcut obiectul cererii de reexaminare formulate de preşedintele României, ceea ce contravine art. 77 alin. (2) din Constituţie.
Preşedintele invocase în sesizare faptul că unele prevederi ale acestei legi, care vizează procedura de numire şi de demitere a conducerii ANCOM, încalcă dispoziţii ale Constituţiei.
"Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii are în vedere intervenţii legislative privind procedura de numire şi de demitere a conducerii acestei autorităţi", arăta Iohannis.
Stabilind că numirea/ demiterea conducerii ANCOM se poate realiza cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, dispoziţiile art. unic pct. 3 şi pct. 5 din legea criticată contravin şi prevederilor art. 76 din Constituţie, se mai arăta în sesizare.
"Considerăm că modul în care este reglementată procedura de demitere din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANCOM este contrară atât dispoziţiilor art. 76 din Constituţie, cât şi celor ale art. 21 alin. (1) şi (2), respectiv art. 52 din Constituţie, întrucât din analiza sistematică a dispoziţiilor legii criticate nu rezultă dacă şi conform cărei proceduri persoana care se consideră vătămată prin actul de demitere din funcţie se poate adresa unei instanţe de judecată. Astfel, în această situaţie, a unui act de autoritate individual adoptat în temeiul legii (hotărârea Parlamentului), legiuitorul nu prevede niciun remediu efectiv pentru a proteja persoana vătămată ca urmare a existenţei unui viciu de nelegalitate al respectivului act de demitere. (...) Considerăm că legea criticată încalcă prevederile privind dreptul la un proces echitabil reglementat în art. 6 al CEDO, cât şi accesul liber la justiţie (art. 21 din Constituţia României) şi dreptul de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei (art. 52 din Constituţie)", a mai susţinut şeful statului. AGERPRES
