Ce arme i-au mai rămas Iranului după o lună de război cu SUA și Israel

După o lună de confruntări intense cu Statele Unite și Israel, Iranul continuă să dispună de un arsenal semnificativ, în pofida pierderilor majore suferite pe câmpul de luptă. Potrivit unor evaluări citate de Bloomberg, peste 70% dintre instalațiile de lansare au fost distruse, însă Teheranul păstrează încă mii de drone și rachete.

Slăbită de sancțiuni occidentale, aviația militară iraniană nu a mai reprezentat de mult o prioritate strategică. În schimb, regimul a investit constant în dezvoltarea rachetelor balistice și a dronelor, considerate astăzi atât principalul instrument de descurajare, cât și de ripostă. La începutul anului 2025, serviciile de informații americane descriau arsenalul iranian drept cel mai extins din Orientul Mijlociu.

Un moment care a atras atenția comunității internaționale s-a produs pe 20 martie, când Iranul a lansat rachete balistice asupra unei baze americano-britanice de pe insula Diego Garcia, în Oceanul Indian. Distanța parcursă — aproximativ 4.000 de kilometri — ridică semne de întrebare privind raza reală de acțiune a acestor arme, plasând teoretic și capitale europene în zona de risc.

De ce îngrijorează arsenalul iranian

Temerile nu țin doar de capacitatea militară directă a Iranului, ci și de rețeaua sa de influență. Teheranul exportă tehnologie militară către aliați precum Hezbollah în Liban sau rebelii houthi din Yemen, care au folosit deja drone pentru a ataca infrastructura petrolieră saudită și nave comerciale în Marea Roșie.

Dronele kamikaze de tip Shahed au devenit, între timp, un element central și în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, fiind utilizate în atacuri repetate asupra infrastructurii civile.

În același timp, rachetele balistice iraniene ridică îngrijorări suplimentare prin potențialul lor de a deveni purtători de focoase nucleare, în cazul în care Teheranul ar avansa în acest domeniu.

Ce a pierdut și ce i-a rămas Iranului

La începutul conflictului, Israelul estima că Iranul dispunea de aproximativ 2.500 de rachete balistice. De atunci, peste 1.200 au fost lansate către ținte din mai mult de zece țări. Atacurile aeriene ale SUA și Israelului ar fi distrus sute de rachete și majoritatea instalațiilor de lansare, precum și facilități de producție.

Cu toate acestea, capacitatea Iranului de a produce drone rămâne dificil de neutralizat. Peste 2.100 de aparate de tip Shahed ar fi fost deja utilizate, însă acestea sunt relativ ieftine și rapide de fabricat, ceea ce permite refacerea stocurilor.

Principalele arme rămase

Arsenalul iranian se bazează în continuare pe două componente esențiale:

-Rachetele balistice, considerate coloana vertebrală a capacității militare. Unele modele ar avea rază suficientă pentru a ajunge în sud-estul Europei sau chiar în anumite regiuni din vestul continentului.

Planul în 15 puncte propus de Trump în Iran, desființat: „Aceste negocieri vor dura mult mai mult de o săptămână-două”

-Dronele kamikaze Shahed, inclusiv versiuni recente precum Shahed-149, despre care Iranul susține că poate transporta până la 500 kg de explozibil pe o distanță de 4.000 km, la un cost relativ redus.

Experții nu au ajuns încă la un consens privind tipul exact de rachetă folosit în atacul asupra bazei Diego Garcia — ipotezele variază de la prototipuri experimentale la versiuni modificate ale unor rachete spațiale.

Escaladare și reacții internaționale

Conflictul a escaladat rapid încă de la finalul lunii februarie, când Israelul a lansat atacuri asupra Iranului și asupra unor poziții ale Hezbollah în Liban. Replica Teheranului a inclus lovituri asupra Israelului și asupra unei baze americane din Bahrain, iar explozii au fost raportate în mai multe state din Golf.

Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a avertizat că operațiunile nu vor fi de scurtă durată și că pierderile ar putea crește.

Între timp, state din Golf solicită Washingtonului reducerea duratei conflictului, invocând inclusiv limitările propriilor sisteme de apărare antiaeriană.

Tensiuni politice și lipsa unei strategii clare

Președintele american Donald Trump a fost criticat pentru lipsa unei strategii coerente. Potrivit unor analiști, administrația sa nu a prezentat un plan clar nici pentru schimbarea regimului de la Teheran, nici pentru controlul programului nuclear iranian.

De altfel, chiar și riscurile previzibile — precum perturbarea pieței petroliere globale — nu ar fi fost gestionate adecvat.

Experți citați de The New York Times și The Guardian au sugerat că războiul ar fi putut fi evitat, invocând negocieri anterioare în care Iranul ar fi făcut concesii semnificative privind programul său nuclear.

Pe 23 martie, Trump a susținut că au avut loc discuții „productive” cu Iranul, afirmație infirmată ulterior de Teheran.

Un conflict cu efecte globale

Impactul războiului depășește cu mult granițele regiunii. De la piețele energetice până la echilibrul alianțelor internaționale, fiecare evoluție are consecințe în lanț. În Orientul Mijlociu, fiecare explozie produce ecouri la nivel global — iar calculele strategice devin tot mai complicate.