Ce au aflat legiștii germani după autopsiile pe pacienții uciși de Covid-19

Ce au aflat legiștii germani după autopsiile pe pacienții uciși de Covid-19

Medicii legiști sunt dornici să efectueze rapid autopsiile pe cât mai multe victime COVID-19. Ei încearcă să determine astfel care sunt cele mai mari riscuri pe care virusul le pune, dar și ce daune produce el în interiorul organismului. Iar primele rezultate, scrie Spiegel, în ediția sa de limbă engleză, sunt deja disponibile. Un articol pe care îl redăm pe larg.

Există foarte puțini oameni care sunt la fel de ocupați cu COVID-19 ca Hans Bösmüller, din orașaul sudic german, Tübingen; atât profesional, cât și în viața privată. A fost unul dintre primii oameni din țară care a suferit de această boală. În acea perioadă, brânza avea gust de săpun, la fel și cafeaua și a avut dureri gât, tuse, febră. Apoi, simptomele au dispărut. Sistemul său imunitar a reușit să lupte cu coronavirusul nou și să aibă succes.

Pe plan profesional, implicarea lui Bösmüller în povestea COVID-19 are legătură cu autopsierea cadavrelor unor pacienți uciși de coronavirus. „Sunt extrem de interesat de boală pentru că am trecut prin ea și ​​eu. Sunt imun la coronavirus, iar acesta este un efect secundar frumos”, spune Bösmüller, în vârstă de 60 de ani. Legistul lucrează la Institutul de patologie și neuropatologie al Universității din Tübingen. Până acum, a disecat cadavrele a cinci persoane care au murit din cauza bolii.

Atât Asociația Federală a Patologilor Germani, cât și Societatea Germană pentru Patologie apelează în prezent la medici pentru a examina cadavrele cât mai multor victime ale COVID-19. Există un „interes public extrem” în fiecare autopsie, spune Karl-Friedrich Bürrig, care conduce Institutul pentru Patologie din Hildesheim. El și echipa sa speră să colecteze și să analizeze datele de la sute, dacă nu mii, prin noul „Registru german al autopsiilor COVID-19”.

Patologii speră că, în următoarele patru săptămâni, vor fi găsit primele răspunsuri la unele dintre cele mai importante întrebări: De ce atât de multe persoane infectate nu prezintă simptome? De ce alții ajung în stare critică? Care este cronologia bolii? În afară de plămâni, ce alte organe mai sunt afectate? Care sunt cele mai bune terapii și măsuri preventive?

Dezlegând misterele

Patologii din Elveția și-au dat seama din timp despre importanța autopsiilor în efortul de a descoperi misterele bolii. În și în jurul orașului Basel, au efectuat peste 20 de autopsii pe cadavrele persoanelor care au cedat la COVID-19. În Germania, prin contrast, Institutul Robert Koch (RKI), principalul institut de sănătate publică, a emis inițial un avertisment împotriva unor astfel de proceduri, avertizând, în 24 martie, că aceste cadavre ar putea fi contagioase.

Cu toate acestea, legiștii și patologii lucrează frecvent cu cadavre potențial infecțioase în munca lor de zi cu zi și sunt nstruiți corespunzător. RKI și-a retras recomandarea în urma unei scrisori de protest, remise de asociațiile de patologie germane.

Klaus Püschel s-a numărat printre cei care nu au luat niciodată serios recomandarea RKI. În ultimii 30 de ani, a fost mult timpă șeful Departamentului de Medicină Legală din cadrul Centrului Medical Universitar Hamburg-Eppendorf (UKE). Püschel efectua deja autopsii la pacienții infectați cu virusul HIV, înainte de a se ști foarte multe despre SIDA.

Biroul lui Püschel este situat deasupra subsolului în care se află camerele de disecție, observă Spiegel. Halatul său de laborator atârnă lângă ușă, un craniu este așezat pe un raft, iar podeaua este acoperită cu cutii de carton, preparate și sute de dosare de dosare. Bărbatul de 68 de ani scoate o pungă care conține o banană, pâine prăjită și iaurt: prânzul său.

„Morții ne dau lecții de viață”, spune Püschel. Pentru el a fost „total evident” de la bun început că se impunea efectuarea de autopsii pe corpurile persoanelor care au murit în urma COVID-19. Autoritățile din Hamburg au fost de acord, iar practica din orașul-stat a fost aceea de a examina cadavrele tuturor celor suspectați că au cedat la noul coronavirus. Püschel și cei 14 membri ai echipei sale au deschis până acum aproximativ 100 de cadavre.

Fără simptome perceptibile

Când erau încă în viață, fiecare dintre acești oameni transporta în jurul lor un număr imens de virusuri, ca noi toți de altfel. Există până la un miliard de virusuri doar în intestinele noastre – per gram de conținut. O mulțime de virusuri se găsesc și în tractul respiratoriu. Un studiu realizat pe 26 de gospodării din Utah a constatat că, în fiecare an, adulții se confruntă, în medie, cu șase infecții virale ale tractului respirator. Multe dintre ele sunt complet lipsite de simptome perceptibile.

Departe de a fi ucigași, aceste virusuri sunt de ajutor prin faptul că ne antrenează sistemul imunitar. Acum, noul coronavirus a intrat în acest mix. Prezintă o provocare pentru sistemul imunitar, dar de obicei nu este mortal. Multe persoane – până la 80%, potrivit British Medical Journal – nu prezintă deloc simptome. Probabil că descoperirile de la Hamburg au dezvăluit că multe persoane poartă virusul fără să știe. Persoanele care suferă decese violente sau care se sinucid sunt testate de rutină. „Au existat o serie de cazuri în care oamenii au murit acasă, fără ca cineva să știe vreodată că sunt coronavirus-pozitivi”, mai spune Püschel.

Ca și alții, medicul consideră că apărarea naturală a organismului este responsabilă, în mare măsură, de cazurile în care nu au fost înregistrate simptome. „Sistemul nostru imunitar este cel mai bun medicament”, spune el.

Acesta a fost și cazul patologului din Tübingen, Bösmüller. Deoarece are un stil de viață sănătos și face o mulțime de exerciții fizice, sistemul său imunitar nu a întâmpinat probleme reale în a învinge virusul. Din fericire, a rămas într-o cameră de izolare a clinicii până când și-a revenit, pentru a nu ajunge să infecteze pe nimeni altcineva.

Cei care suferă de boli cronice, în schimb, sunt mult mai vulnerabili la virus, potrivit datelor din regiunea Basel. Patologii de acolo au efectuat autopsii pe 21 de victime COVID-19 cu o vârstă medie de 76 de ani – pe intervalul cuprins între 53 și 96 de ani.

Niciunul dintre ei nu era sănătos în momentul în care s-a infectat. „Toate cazurile aveau afecțiuni preexistente și majoritatea aveau mai multe”, spune Alexandar Tzankov, un patolog de la Universitatea din Basel. Printre afecțiunile descoperite de medic au fost hipertensiunea, ateroscleroza severă, inima mărită, obezitatea și diabetul. „Toți aveau în comun faptul că sufereau de o deteriorare severă a vaselor de sânge”, spune Tzankov.

„Fiecare caz în parte”

Până în prezent, rezultatele nepublicate de la Hamburg dezvăluie un model similar, au declarat pentru Der Spiegel reprezentanți ai clinicii universitare. Până miercuri după-amiază, Püschel și echipa sa au efectuat autopsii la 95 de victime COVID-19 – 55 de bărbați și 40 de femei. Vârsta medie: 80,2 ani. Cel mai tânăr avea 51, iar cel mai bătrân avea 99 de ani. Vârsta medie pentru bărbați a fost de 79, iar pentru femei de 81,8.

Tot aici, medicii au găsit „multiple condiții preexistente”, studiind „fiecare caz”. Cauza morții avea tendința de a fi o infecție a tractului respirator, o infecție pulmonară, o embolie pulmonară sau o combinație a celor trei. Cele mai frecvente afecțiuni preexistente găsite de către patologi au de-a face cu sistemul cardiovascular sau pulmonar.

Rezultatele oferă dovezi clare că cei care suferă de multimorbiditate prezintă un risc acut în cazul infectării cu acest virus. „În esență, COVID-19 nu este o problemă pentru copii sau pentru populația normală și sănătoasă”, spune Püschel. Mai mult decât atât, starea fizică a fiecărui individ este un factor mai important decât vârsta, spune el. „Vârsta, în sine, nu este o boală. Persoanele în vârstă sunt mai susceptibile să sufere de boli, dar amploarea condițiilor preexistente este relevantă”, spune Püschel.

„Am observat că experiența terapiei intensive este mai dificilă pentru obezi”, spune el, „iar când vine vorba de boala pulmonară cronică, fumătorii tind să fie mai afectați”.

El spune că în rândul persoanelor decedate există un număr de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani. „Nu erau sportivi sau bine antrenați, ci oameni care supraponderali severi”, spune el, adăugând că sufereau și de arterioscleroza, o afecțiune comună în rândul obezilor.

Lista lungă a condițiilor preexistente ridică întrebarea dacă COVID-19 este cauza morții pentru multe victime. „Nu pot spune, bineînțeles, când ar fi murit, altfel, o asemenea persoană”, spune Püschel; „fie că în trei săptămâni, trei luni sau trei ani. Pot spune doar că a existat o afecțiune preexistentă și o speranță de viață limitată”.

Obișnuința cu Covid-19

Este o problemă cu care se confruntă mare parte a populației. „Profilul de risc al celor care ar putea să se îmbolnăvească extrem de rău sau să moară din cauza COVID-19 este prezent la cel puțin un sfert din populația central-europeană”, spune Tzankov, patologul din Basel. Acest numar creste la aproximativ jumătate la cei mai vârstnici si chiar la peste jumătate dintre cei de peste 85 de ani. În comparație cu oamenii sănătoși de aceeași vârstă, persoanele cu condiții preexistente – care chiar au respectat tratamentul și au dat dovadă de autodisciplina adecvată – se confruntă cu o speranță de viață ușor diminuată, spune Tzankov. COVID-19 amplifică acest efect.

Dar cum putem proteja numeroasele persoane care prezintă un risc mai mare de boală? Toți trebuie să se izoleze până când se poate găsi un vaccin?

Püschel consideră că școlile ar trebui redeschise și că ar trebui să li se permită oamenilor să se întoarcă la muncă. „Eu sunt un om mai în vârstă și, personal, resping măsurile care mă împiedică să socializez în persoană. Aș dori să mă joc cu nepoții mei”.

Normele impuse în Germania pentru a limita contactele sociale au reușit să mențină numărul deceselor la un nivel relativ scăzut. „Cred că COVID-19 nu va fi evident în statisticile anuale”, spune Püschel, și prezice că „numărul total de decese va fi mascat de variații anuale normale”. La fel cum ne-am obișnuit cu gripa sezonieră, el crede că va trebui să ne obișnuim și cu COVID-19.

Cu toate acestea, chiar dacă Püschel crede că reacția la virus s-a mai tocit, nu se mai poate scăpa de el. Pe o ușă de lângă biroul său apare eticheta „sediul Corona”, iar candidații mai tineri la un doctorat încearcă să afle cât timp supraviețuiește virusul în cadavre sau cât de răspândită este în rândul populației fără adăpost din Hamburg. Mai mult, Püschel primește zilnic cereri de la oamenii de știință, pentru țesuturi de plămâni, inimă, mușchi și pentur țesut cerebral. Pe lângă plămâni, virusul pare să atace și alte organe. Cercetătorii încearcă să stabilească dacă agentul patogen invadează singur aceste organe sau dacă daunele sunt cauzate de o suprareacție a sistemului imunitar.

Püschel intenționează să își înregistreze cazurile în noul registru care a fost creat de patologii germani. Colegii de la alte clinici universitare au efectuat doar aproximativ 30 de autopsii până la jumătatea lunii aprilie, dar acum vor să crească numărul și să prezinte propriile date.

Cercetătorii din Hamburg ar saluta o astfel de inițiativă. „Corona m-a prins nepregătit”, spune Püschel. Se uită în jur la mizeria din biroul său și spune că intenționează să facă curățenie în curând. El urmează să se retragă la sfârșitul lunii septembrie, scrie Universul.net.


Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Noul” PNL / Trei foști miniștri din Guvernele Dragnea și un ministru din Guvernul Ponta candidează din partea …

2 Birchall, cu colții în jugulara lui Streinu-Cercel: Se pare că imunitatea parlamentară bate imunitatea medical…

3 De asta i-o fi pus Firea directori? / Semnați dom’le că dacă era vreun dosar la DNA știam, că-s prieten cu Călin…

4 Sensurile giratorii din România versus cele din Anglia. „Englezii habar n-au cum se fac banii“

5 PSD continuă linia infracțională / Avocata lui Dragomir, implantată de cuplul Vasilescu-Manda în fruntea listei …