Potrivit sursei citate, teoria economică sugerează că un preţ permanent mai mare al petrolului reduce productivitatea şi capacitatea economiei de a creşte, creând astfel condiţiile pentru o inflaţie mai ridicată.
Utilizând propriul său model de prognoză, ECB a calculat că o majorare de 1% a preţului petrolului ar reduce potenţialul de creştere economică al zonei euro cu aproximativ 0,02% pe termen mediu. Plecând de la ipoteza unei creşteri cu 40% a preţului petrolului în următorii patru ani, comparativ cu perioada 2017-2020, BCE a ajuns la concluzia că potenţialul de creştere economică al zonei euro va fi mai mic cu doar 0,8% în perioada menţionată.
„Asta ar însemna un şoc oarecum limitat, care ar trebui văzut în contextul creşterii cumulative a potenţialului de producţie, care este estimat de Comisia Europeană să rămână la nivelul de 5,2% pe parcursul următorilor patru ani", susţin economiştii BCE Julien Le Roux, Bela Szrfi şi Marco Weiler într-un articol publicat luni.
Economiile din zona euro au continuat să crească, în pofida persistenţei efectelor negative venite din partea pandemiei şi a consecinţelor invaziei ruseşti în Ucraina, care a urcat preţurile la energie pe continent.
În ciuda înmulţirii incertitudinilor, pentru moment, actuala majorare a preţului petrolului este mai mică decât cea înregistrată cu prilejul şocurilor din 1973 şi 1974, şi de asemenea de o magnitudine mai mică decât cea înregistrată între 2003-2008, susţin economiştii BCE.
Impactul redus al unor astfel de şocuri energetice ar putea avea legătură cu piaţa muncii mai flexibilă, îmbunătăţirea politicii monetare şi a faptului că economiile au reuşit să îşi reducă intensitatea energiei primare comparativ cu situaţia din trecut.
