Certificatul de viață a devenit un document esențial pentru românii pensionari care locuiesc în afara țării. Acesta atestă oficial că beneficiarul este în viață la data completării și oferă Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) garanția că plata pensiei poate continua fără întreruperi sau riscul unor erori ori fraude. Actul asigură atât protecția fondurilor publice, cât și continuitatea veniturilor pensionarilor aflați în străinătate.

Deși nu implică costuri mari și nici birocrație excesivă, certificatul de viață rămâne una dintre cele mai importante obligații pentru românii care primesc pensie din România și locuiesc în străinătate.

Ce este certificatul de viață și cine este obligat să îl depună la Casa de Pensii

Certificatul de viață este un document obligatoriu pentru orice pensionar român care locuiește peste hotare (este stabilit în străinătate) și dorește să continue să primească pensia din sistemul de stat românesc. Așadar, obligația nu îi privește pe toți pensionarii, ci doar pe cei stabiliți în afara țării, așa-numiții „beneficiari nerezidenți”.

Documentul poate fi descărcat de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice ( CNPP ) și completat cu datele personale. Ulterior, el trebuie semnat în fața unei autorități legale din țara în care pensionarul are domiciliul sau reședința permanentă, iar autoritatea respectivă va confirma oficial că actul este corect completat.

Certificatul este disponibil pe site-ul Casei de Pensii în mai multe limbi. Există versiuni: RO/EN, RO/IT, RO/ES, RO/DE, RO/FR etc. Beneficiarul va alege varianta în limba țării în care locuiește, pentru ca autoritatea locală să poată completa și confirma documentul.

• Sintagma „autorități legale” se referă la instituții de pensii ori de securitate socială, autorități administrative locale, misiuni diplomatice, oficii consulare, notari publici, avocați, consilieri juridici, medici de familie de pe teritoriul statului de domiciliu, respectiv reședință, asociații de români cu personalitate juridică din diverse state, birouri ale Patronatelor cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat Protocoale de Colaborare etc.

Certificatul de viață se utilizează exclusiv în cazul pensionarilor nerezidenți care încasează pensia în conturi bancare din străinătate sau din România și nu au mandatari desemnati cu procură specială care au obligația, conform procurii speciale, să anunțe casele de pensii din Romania despre orice schimbare survenită în ceea privește situația pensionarului (ex. deces, schimbare adresă de domiciliu etc.).

Când se poate suspenda plata drepturilor de pensie

Certificatul de viață, în cazul pensionarilor stabiliți în străinătate, se transmite semestrial, din proprie inițiativă, de beneficiarul nerezident aflat în plată, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an, după cum urmează:

• în perioada 01 ianuarie - 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic;
• în perioada 01 iulie - 30 septembrie, pentru a doua verificare din cursul unui an calendaristic.

Transmiterea certificatului de viață către Casa teritorială de Pensii se poate face prin orice mijloace de comunicare, respectiv poștă, fax, e-mail - date de contact care se regăsesc pe site-urile oficiale ale respectivelor instutuții și pe site-ul CNPP.

În situația în care certificatul de viață nu este prezentat în termenul indicat, plata drepturilor de pensie va fi suspendată începând cu luna următoare expirării termenelor prevăzute mai sus (31 martie și 30 septembrie a fiecărui an).

Reluarea plății drepturilor de pensie se va face după transmiterea certificatului, de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție.

Ce trebuie să știe românii stabiliți în străinătate despre pensia din România

Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condițiile legii. Prestațiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată, pentru care comisioanele se suportă, proporțional, de către beneficiar și de către casele teritoriale de pensii. Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, cuvenite și neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cine poate primi pensie din România, chiar dacă locuiește în străinătate

Persoanele care au acumulat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii din România au dreptul să primească pensia aferentă, indiferent unde locuiesc în prezent. Tipurile de pensie pot fi: pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie de invaliditate, pensie de urmaș etc.

De asemenea, pot primi pensie din România și persoanele care au contribuit în mai multe state și există acorduri internaționale. Dacă au lucrat și în alte state membre UE sau state cu care România are acorduri bilaterale de securitate socială, pensia poate fi calculată prin cumulara perioadelor de contribuție și tot se poate plăti din România.

Orice pensionar român care locuiește în străinătate este considerat „nerezident” din perspectiva Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Acești beneficiari trebuie să transmită periodic certificatul de viață pentru a continua să primească pensia.

Distribuie Distribuie Comentarii