Ce este „Poarta Focșanilor” și de ce e important dreptunghiul legendar care protejează Bucureștiul
„Câtă vreme Ucraina rezistă, România nu poate fi amenințată pe uscat”, spun analiștii consultați de hotnews.ro .
Dar planuri de apărare există. Dreptunghiul Focșani – Râmnicu Sărat – Galați – Brăila e un aliniament de apărare puternic întărit în ultimii ani. Unități operative tactice HIMARS au baza la Focșani, Bârlad și Ploiești. La Bârlad mai sunt batalioane de lansatoare de rachete LAROM. Aici se află un punct cheie.
Incidentele cu avioanele și dronele rusești care au pătruns în spațiul NATO, Lituania, Polonia și România, sunt interpretate diferit. Consultate recent de CNN, surse din serviciile de informații din Vest, susțin că există analize care spun că sunt planificate și premeditate, după cum există analize care susțin că, unele, pot fi pierderi ale controlului aparatelor de luptă.
Dar, ce nu e în dubiu, potrivit serviciilor de informații ale țărilor NATO, e faptul că „Putin a devenit mai agresiv”. „Ceva s-a schimbat în felul în care Putin cântărește riscurile și țintele”, a spus pentru CNN un om din comunitatea de informații.
Ce face România? „Câtă vreme Ucraina rezistă, România nu poate fi amenințată pe uscat”, spun analiștii consultați de hotnews.ro .
Însă scenariul în care forțele Moscovei ies învingătoare din conflictul cu Ucraina poate duce la o amenințare directă, pe uscat pentru România.
Nu e alarmism, ci evaluare realistă pe baza datelor militare
Experții militari consideră că „nu e nici o alarmare pripită să discutăm despre Poarta Focșanilor, de altfel România e în urma Poloniei sau a balticilor în materie de informare guvernamentală a populației și a pregătirii de război”. Există, de pildă, exemplul manualelor alcătuite în țările citate. Nu e alarmism consideră ei, așadar, ci o întrebare pe care românii și-o pun, în mod logic: Este capabilă România să se apere, cu sau fără ajutorul rapid al NATO?
Există posibilitatea ca, în cazul unei invazii rusești, să fie pierdută o parte din Moldova pentru ca apărarea Munteniei și a Bucureștiului să se facă în „Poarta Focșanilor”, așa cum apare uneori vehiculat în spațiul public?
Pe baza datelor publice, dar și a multiplelor discuții cu specialiști militari, care datorită sensibilității subiectului și-au păstrat confidențialitatea, HotNews conturează o hartă, la propriu și la figurat, a perspectivelor care ne pot afecta viața.
Ce este „Poarta Focșanilor” și de ce e importantă
„Poarta Focșanilor” este un coridor cu rol de mobilitate de trupe care reprezintă și un punct cheie de apărare.
„ Poarta Focșanilor ” constă într-o bucată joasă de teren care se întinde în patru județe – Vrancea, Galați, Brăila și Buzău. Ea are o lățime de circa 85 de kilometri și merge în adâncime circa 60 de kilometri și reprezintă o structură teritorială cheie, terenul său jos este prietenos cu tancurile și favorizează războiul de manevră.
În teorie, coridorul de la Focșani (denumit și Bassarabian Gap, cu o continuare în zona de Sud a Republicii Moldova și a Ucrainei) are caracterul de potențial câmp de bătălie. E un de aliniament de apărare pentru a contracara o mișcare spre zona Munteniei, spre Capitală. De o parte a coridorului se află Munții Carpați, de cealaltă parte este Dunărea.
Poarta Focșanilor / Sursă: HotNews.ro O simulare din 2019 arăta că România ar pica în 24 de ore fără sprijinul rapid al NATO
Mulți experți internaționali vorbesc de „Poarta Focșanilor” ca fiind un punct vulnerabil al Flancului Estic al NATO. Asta atât din perspectiva României de a se apăra singură cu mijloace tehnice moderne, cât mai ales a deficiențelor actuale de infrastructură care ar îngreuna ajutorul aliaților.
„Este unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România. Servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”, se arăta într-un un studiu New Strategy Center din 2019.
Într-o simulare realizată tot în 2019 de către Academia Forțelor Terestre din Sibiu, și care a stat la baza studiului New Strategy Center, ca să poată proteja acest punct strategic, trupele NATO ar trebui să ajungă rapid, pentru că forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei eventuale confruntări cu Rusia.
Ce e depășit în analiza de atunci
Scenariul de război simulat în acele condiții prevedeau însă o Românie care pe atunci nu avea aceleași dotări tehnice și militare de azi, nu avea în calcul dezvoltarea de infrastructură din regiune care s-a schimbat între timp, dar nu avea în ecuație nici prepoziționările NATO prin Grupurile de luptă instalate în țările de pe Flancul Estic odată cu declanșarea războiului din Ucraina.
Direcțiile unei posibile invazii rusești / Sursă: New Strategy Center „Vă asigur că nimeni nu abandonează Moldova în cazul unui război”
Scenariul însă subliniază o strategie îngrijorătoare pentru o parte a populației: Abandonarea a mare parte din Moldova și retragerea trupelor pentru a monta o apărare pe linia Porții Focșanilor, pentru a opri un avans spre Capitală.
O strategie, însă, care nu este ancorată în planurile reale, spun experții cu care a discutat HotNews.
„Ideea că renunțăm la teritorii din Moldova și ne grupăm să ne apărăm în Poarta Focșanilor este o concepție veche. Nu s-ar întâmpla așa azi, sub nicio o formă. Vă asigur că nimeni nu abandonează Moldova în cazul unui război. Apărarea începe de la Prut”, a explicat pentru public, în conversația cu redacția, un fost lider militar din forțele terestre, încă activ în structurile Armatei.
„Sigur, zona e un punct cheie ce permite o apărare eficientă, însă imaginea unei invazii terestre rapide din Est și Nord-Est, în care să nu ai timp să te pregătești și doar să te retragi în Poarta Focșanilor, nu mai e una actuală. Dimensiunea de apărare este una mult mai complexă și se desfășoară după mai multe scenarii”, spune fostul lider al forțelor terestre.
Exemplul Ucrainei
Ofițerul spune că războiul din Ucraina a arătat cât de greu este pentru armata rusă, și pentru orice armată de fapt, să se deplaseze și să câștige teritoriu în câmp deschis.
Cu alte cuvinte, scenariul ca forțele rusești să traverseze atât de rapid Ucraina și Moldova și să intre în România fără ca NATO să se sesizeze din timp și să pregătească și să trimită întăriri, este improbabil, consideră interlocutorul nostru.
„Cu siguranță că pe orice front există puncte unde concentrezi forțe, unde te aperi. Trecătorile montane, zone critice de traversare a cursurilor de apă, zona lagunară, Poarta Focșanilor, însă asta nu înseamnă că te retragi automat că nu poți apăra și restul teritoriului”, explică fostul șef al trupelor terestre.
Dispunerea unor unități de tehnică militară grea în zona Porții Focșanilor / Sursă: HotNews.ro Dotare modernă pentru unitățile din zonă: de la HIMARS la tunurile Ghepard. Tot aici vor veni obuzierele recent achiziționate din Coreea
Fostul lider militar spune că, în cazul forțelor terestre putem observa cum anumite unități strategice au într-adevăr baza în zona Porții Focșanilor, însă acestea ar putea fi dislocate rapid oriunde în zonă ar fi nevoie.
De exemplu, noile batalioane de rachete operative tactice HIMARS au baza la Focșani, Bârlad și Ploiești. La Bârlad mai sunt batalioane de lansatoare de rachete LAROM.
La Focșani și Galați sunt batalioanele de mașini de luptă a infanteriei MLI-84M1 „Jderul”. Iar tot la Galați este singurul batalion din țară cu tancuri TR-85M1 „Bizonul”, cele mai moderne pe care le are România în acest moment.
Tot la Focșani sunt blindatele cu tunuri antiaeriene Ghepard, dar și unități de logistică și suport. La Brăila există un batalion dotat cu rachete antitanc și, in viitor, vor fi staționate obuzierele autopropulsate K9 , recent achiziționate de la Hanwha din Coreea de Sud.
„Există mai multe scenarii, dezvoltate împreună cu NATO, prin care aceste unități să fie dispuse în teren cât mai eficient, în funcție de natura situației”, subliniază fostul lider al trupelor terestre.
„Mobilitatea trupelor este un element cheie”
Ofițerul de rang înalt spune că războiul din ziua de azi e diferit, se bazează foarte mult pe tehnologie, pe colectarea de informații din drone, sateliți sau avioane de ultimă generație, dar și pe efectori care pot ataca de la mare distanță.
De exemplu, noile sisteme de armament HIMARS intrate în dotarea forțelor terestre permit atacarea unui inamic cu mare precizie de la mare distanță, cu o mobilitate foarte mare. Ele oferă o nouă dimensiune modului în care România s-ar putea apăra fără a se concentra doar într-un anumit loc.
„Mobilitatea trupelor este un element cheie dacă vrem să vorbim de o apărare eficientă pe tot teritoriul. Aici, într-adevăr, avem o problemă care nu ține de Armată – drumuri și poduri care nu pot susține anumite echipamente, căile ferate, puncte de gâtuire”, consideră liderul militar.
Potrivit acestuia, modernizările din Armată din ultimii ani ar permite ca în prezent România să se poată apăra mult mai eficient, să poată rezista până când ar primi întăriri de la aliații NATO în cazul unui atac rapid.
„Dar nu mai putem discuta de un atac rapid, un atac surprinzător. Avem un război la graniță deja de 3 ani, știm și ne pregătim. Iar orice atac înseamnă, înainte de toate, o acumulare de trupe, de logistică, ceva ce NATO poate detecta din timp. Sigur, trupe multe dislocate în timp scurt este o provocare logistică, ce nu ține numai de partea militară, însă, dacă ați observat, majoritatea exercițiilor militare din ultimii ani exact pe acest aspect s-au concentrat: pe unde, cum și cât de repede pot fi mobilizate trupele aliate”, spune fostul șef al forțelor terestre.
