Comisia Europeană încă nu a primit documente de la cele două părți aflate în dispută, deși a solicitat acest lucru. La rândul său, vicepremierul Grindeanu susține că s-a bazat pe date înainte de a vorbi și așteaptă ca românii să meargă pentru măsurători.

Sorin Grindeanu FOTO Shutterstock

„ Comisia (Europeană - n.r.) a solicitat atât autorităților române, cât și ucrainene informații suplimentare cu privire la situația actuală și orice lucrări. Până în prezent, Comisia nu a primit niciun document oficial de la niciuna dintre părți. Comisia a cerut, de asemenea, autorităților române și ucrainene să coopereze strâns în această problemă și să asigure o transparență deplină în schimbul de informații”, se arată în răspunsul trimis de Anna Wartberger, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pe probleme de mobilitate și transport, la solicitarea Digi24.ro .

De asemenea, repreznetanta Comisiei a venit și cu precizări referitoare la aspectul tehnic al lucrărilor. „Deoarece Chilia și Bâstroe nu fac parte din rețeaua TEN-T, Comisia Europeană nu a finanțat și nici nu a coordonat lucrări la canalul Bâstroe. În schimb, suntem pregătiți să finanțăm lucrări la canalul Sulina, pentru a crește cantitatea de mărfuri care circulă pe acest canal – Comisia pune la dispoziție României 6 milioane de euro în acest scop”, se mai precizează în răspunsul pentru sursa citată.

Într-o intervenție la Digi24, Grindeanu a precizat că încă așteaptă răspunsul părții ucrainene pentru ca experții români să meargă pentru măsurători. Mai mult, a ținut să sublinieze că a informații înainte de a veni cu precizări publice despre cazul Bîstroe.

„Eu nici nu am mers cu barca să ma dau pe Bâstroe sau pe Chilia. Eu am avut în față anumite rapoarte date de către structuri care nu țin de Ministerul Transporturilor, în speță, de ministerul de Interne. Asta nu înseamnă că experții și măsurătorile care să ne spună ce s-a întâmplat nu trebuie să își facă treaba. Intrându-se pe această cale diplomatică eu zic că trebuie să așteptăm adresele de la MAE să ne comunice când ne întâlnim cu ucrainenii”, a declarat ministrul.

Vicepremierul a punctat că la Ministerului Transporturilor a fost primită anul trecut o singură solicitare din partea ucrainenilor, referitor la lucrări de adâncire în portul Izmail, pe care ministerul a dat un aviz negativ.

MAE a cerut Kievului permiterea accesului

Într-un răspuns pentru ziarul „Adevărul” , Biroul de presă al MAE a precizat că a cerut clarificări Ucrainei „în legătură cu caracterul unor lucrări de dragaj”, de la chemarea ambasadorului acestei țări la București la 20 februarie și „a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia, în vederea efectuării unor măsurători, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit începând cu anul 2005”. Solicitarea a fost făcută inclusiv într-o notă diplomatică.

Potrivit aceleiași surse, partea ucraineană a subliniat că nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională curentă. „Informații în același sens au fost transmise de partea ucraineană și în răspuns la solicitările de clarificare transmise de MAE la data de 16 februarie 2023”, a mai punctat instituția.