Ce porcărie! Citiți asta! Pare că CCR și PSD au fost mână-n mână! Dacă nu, cei de la CCR tot un act de jigodism moral au făcut!
Curtea Constituțională a respins luni Legea privind pensiile speciale ale magistraților pe motiv că Guvernul nu a așteptat și avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte de a-și angaja răspunderea pentru proiectul de lege. Epopeea acestei legi este mai complicată decât pare la prima vedere, dezvăluie g4media.ro .
CSM a aflat despre modificările aduse de această lege pe 29 iulie, când premierul Bolojan, în virtutea cooperării loiale între instituții, a transmis către CSM un tabel cu principalele elemente pe care le conținea viitoarea lege și a cerut un punct de vedere. CSM a răspuns că refuză să se pronunțe pe o ciornă și că așteaptă proiectul de lege ca atare, pe care să-și dea avizul consultativ pe care îl impune legislația.
Pe 20 august, potrivit unor surse din Ministerul Muncii, ministrul Petre Florin Manole (PSD) transmite, în calitate de inițiator, proiectul de lege către CSM, cu solicitarea de a exprima un punct de vedere – și nu un aviz, așa cum cerea legea. E neclar dacă a fost vorba de o eroare de exprimare sau de un act premeditat, cert e că dacă lucrurile rămâneau așa, CSM putea invoca faptul că i s-a cerut doar un „punct de vedere”, nu un aviz, fie el și consultativ.
Două zile mai târziu, o persoană din Executiv (conform unor surse, chiar premierul Ilie Bolojan) sesizează formularea înaintată de către Ministerul Muncii și cere revenirea cu o altă adresă, în care să se precizeze exact tipul actului care era solicitat: aviz. Noul document al Ministerului Muncii ajunge la CSM în aceeași zi, pe 22 august.
Cele două solicitări ale Ministerului Muncii Între timp, pe 21 august, CSM convoacă Adunările Generale ale Judecătorilor și Procurorilor din toate cele 16 curți de apel din țară, pentru perioada 26-27 august, „în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”.
Pe 26 august, punctele de vedere ale judecătorilor erau deja centralizate; magistrații cereau stoparea procesului legislative și anunțau suspendarea activităților cu excepția celor urgente – adică intrarea în grevă mascată. A doua zi, și procurorii și-au exprimat punctele de vedere: suspendarea activității și transmiterea unui punct de vedere către Executiv, dar fără ca acesta să poată substitui avizul pe care trebuia să-l emită CSM-ul.
Guvernul a adoptat proiectul de lege pe 29 august și l-a trimis la Parlament, iar angajarea răspunderii a avut loc pe 1 septembrie.
Practic, CSM a avut un răstimp de 8 zile în care să-și facă propria evaluare, iar din 27 august avea și punctele de vedere exprimate de judecătorii și procurorii din toată țara. Tehnic, avea timpul necesar ca să emită avizul.
Curtea Constituțională a invalidat legea pe motiv că Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru ca CSM să emită avizul, conform noii legi CSM, nr. 305 din 2022. Prevederea era însă trecută identic și în legea precedentă a CSM, nr. 317/2004, și de-a lungul anilor, CCR a arătat în nenumărate rânduri că obligația Guvernului este să ceară avizul și să acorde CSM-ului un răstimp „rezonabil” pentru a o putea studia și a emite avizul.
Singura data când CCR a invalidat o lege pe acest motiv a fost în 2017, când avizul a fost cerut chiar în ziua în care legea a fost adoptată, deci CSM realmente a fost pus în imposibilitatea de a emite avizul. În rest, CCR nu a condiționat niciodată constituționalitatea vreunei legi de termenul de 30 de zile în care CSM trebuie să-și dea avizul – și pe această jurisprudență constantă și-a bazat conduita și Guvernul Bolojan.
Asistăm acum așadar la o neașteptată schimbare de jurisprudență a CCR.
