Ideea ocupării Coridorului Suwalki, considerat „Călcâiul lui Ahile al NATO”, poate rătăci oricând prin mințile generalilor și politicienilor pro-Putin de la Moscova, dar realitatea este cu totul alta.

Relocarea mercenarilor Wagner în Belarus este o „mișcare subtilă” a lui Vladimir Putin de a ocupa Coridorul Suwalki, a susținut pe 16 iulie președintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat, generalul Andrei Kartapolov. Potrivit acestuia, pregătirile pentru această acţiune se fac „în linişte, cu calm, minuțiozitate şi lin”.

Generalul Kartapolov nu este singurul slujitor al regimului Putin care se gândește la ocuparea Coridorului Suwalki, o fâșie de pământ situată între exclava rusă Kaliningrad și Belarus de-a lungul graniței polono-lituaniene. De câteva luni încoace, cercurile militare și politice de la Moscova încearcă să găsească soluții la „protejarea” Kalinigradului în contextul dificultăților de pe câmpul de luptă din Ucraina. Se presupune că acest teritoriu de puțin peste 15.000 de kilometri pătrați ar trebui apărat fie de Polonia, fie de Germania, care de fapt nu au niciun plan de invazie.

Discuțiile respective au fost dezvăluite pe un canal de Telegram pro-Kremlin. Potrivit unor informații scurse pe acest canal, un grup de experți militari, economici și politici au abordat „problema Suwalki” într-un raport privind pașii care ar trebui întreprinși în cazul în care ucrainenii ar avea succese în cadrul contraofensivei lor. Prezentat în martie, raportul propune o serie de situații prin care Moscova și-ar menține aparența de forță, printre care alipirea Abhaziei la Rusia, trimiterea de trupe în Karabahul de Munte sau ocuparea Coridorului Suwalki cu ajutorul liderului belarus Aleksandr Lukașenko, un aliat al lui Vladimir Putin.

Autorii raportului au luat în calcul că o astfel de operațiune ar presupune un atac împotriva a două state membre NATO, și anume Lituania și Polonia, dar au propus o invazie rapidă și decisivă care ar pune NATO în fața unui fapt împlinit în ceea ce se consideră a fi „Călcâiul său al lui Ahile”.

O operațiune imposibilă practic

Această posibilitate a provocat îngrijorări la Vilnius și Varșovia odată cu instalarea mercenarilor Wagner în Belarus după răzmerița din 24 iunie. „Dar ce șanse există pentru a fi pusă în practică?”, se întreabă jurnalistul rus Iurii Fedorov într-un articol publicat în „Novaia Gazeta”.

Relocarea mercenarilor Wagner la baza Asipovici, din centrul Belarusului, a creat fără îndoială o nouă situație politică în interiorul și în jurul acestei țări. Circa 6.500 de mercenari s-ar fi instalat deja în statul condus cu o mână de fier de Lukașenko, care la rândul său are de ce să-și facă griji. În condițiile în care forța terestră a Belarusului numără circa 11.000 de soldați mai slab pregătiți decât mercenarii recent sosiți de pe câmpul de luptă din Ucraina, Wagner poate deveni o sursă de destabilizare pentru regimul Lukașenko, fie la ordinele Kremlinului, fie din inițiativa lui Evgheni Prigojin. „Dacă wagneriții ar ieși pe străzile din Belarus, nu se știe ce s-ar putea întâmpla”, notează jurnalistul rus.

În același timp, această forță, adăugată celei belaruse, nu trebuie subestimată în cazul unei posibile provocări împotriva NATO. Însă, pentru a deveni o provocare, Wagner ar avea nevoie de armele grele pe care le-a abandonat în Ucraina, menționează Iurii Fedorov.

Chiar și dacă Lukașenko și-ar arunca în luptă cele aproximativ 500 de tancuri și 900 de vehicule blindate de care dispune, tot nu ar fi suficient.

Cea mai scurtă distanță în linie dreaptă între Belarus și Kaliningrad se întinde pe 65 de kilometri. Dar o invazie în această zonă este nerealistă din cauza terenului accidentat. Prin urmare, forțele de invazie ar trebui să se deplaseze de-a lungul unor drumuri circulate, cum ar fi pe traseul Druskininkai-Veiseiai-Ladziai-Kalvaria. În acest caz, vor trebui să meargă aproximativ 100 de kilometri. Dacă nu ar întâlni rezistență, ar putea parcurge acest traseu în 2-2,5 ore.

Dar lipsa unei reacții nici nu se pune în discuție. Ba chiar ar fi puternică. Doar forțele terestre ale Poloniei numără 58.000 de soldați. În plus, dispun de aproximativ 650 de tancuri și 1.500 de vehicule, pe lângă ce mai poate mobiliza Lituania. Chiar dacă Wagner ar reuși să facă zgomot timp de câteva ore cu operațiunea Suwalki, nimic nu garantează că și-ar putea menține pozițiile. Ei ar avea nevoie de ajutor din partea unui număr semnificativ de soldați belaruși și ruși, ceea ce pare dificil de realizat în condițiile în care forțele Moscovei sunt blocate de aproape un an și jumătate pe teritoriul ucrainean.

Potrivit autorului analizei, o operațiune de ocupare a Coridorului Suwalki poate rătăci oricând prin mintea unui general rus, dar este „extrem de improbabilă” practic.

Alte posibile provocări pregătite

De fapt, evocând scenariul unui atac pe Coridorului Suwalki, dar și un marș spre Rzeszow sau Varșovia, este foarte probabil ca Moscova să încerce să distragă atenția publicului și a liderilor europeni de la alte operațiuni militare în pregătire, estimează Iurii Fedorov.

Rapoartele despre posibile provocări ale „wagneriților” împotriva Letoniei, Lituaniei și Poloniei converg spre scenarii de destabilizare. Mai exact, mercenarii Wagner s-ar putea infiltra printre migranți pentru a provoca apoi tulburări trăgând înspre polițiști sau soldați din cele trei state membre NATO. Aceste scurte ciocniri ar putea fi urmate de replieri și de repetarea unor operațiuni după același tipar până la estomparea lor. Dar „la război ca la război”, conchide jurnalistul rus.

Ținând cont de aceste amenințări, Polonia mobilizează zece mii de soldați la graniță și este în alertă la orice tip de acțiune subersivă. Luni, doi ruși au fost arestați de polonezi pentru că difuzau materiale de propagandă pentru Wagner.