Federația Rusă deține inițiativa pe frontul ucrainean, dar trupele Moscovei nu și-au atins până acum țintele. Generalul (r) Adriean Pârlog, fost șef al Direcției Informații Militare, analizează, pentru „Adevărul”, șansele ca Ucraina să câștige acest război dificil.

Pe 22 februarie 2022, rușii invadau neprovocat Ucraina, iar în acest fel dezlănțuiau ceea ce la Moscova se numește „operațiune militară specială”, dar în lumea întreagă este perceput ca un război. Obiectivul Federației Ruse a fost să schimbe regimul de la Kiev cu unul marionetă, dar planurile concepute de strategii ruși s-au dovedit nerealiste.

Deși tancurile rusești au ajuns atunci în suburbiile Kievului, forțele de elită ucrainene au reușit, cu un efort supraomenesc, să-și respingă inamicul. Ce a urmat se cunoaște. Prea puțin numeroase și insuficient pregătite, trupele rusești s-au retras haotic, în condițiile în care serviciile secrete rusești credeau că vor fi întâmpinate cu flori și pâine de localnici.

Dramatism la cele mai înalte cote în Ucraina

Chiar și așa, în prezent Federația Rusă deține aproape 20% din teritoriul Ucrainei, iar trupele sale înaintează cu pași mici, dar siguri. În pofida rezistenței eroice a ucrainenilor, rușii au în continuare inițiativa, iar analiști militari și geopolitici importanți din toată lumea, neafiliați unor actori statali sau grupuri de interese, au admis că Kievul va avea o misiune imposibilă în a-și recupera teritoriile deja pierdute.

Chiar și fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a recunoscut și a declarat la o conferință că Ucraina nu mai poate restabili graniţele dinainte de 2014 şi ar trebui să renunţe la această idee. Zalujnîi este generalul care a reușit în debutul războiului să respingă asaltul rusesc asupra Kievului, iar în vara anului 2022 a reușit singura contraofensivă de succes a Ucrainei, care a dat înapoi trupele rusești cu mai mulți kilometri. Ulterior, din cauza unor divergențe, el a fost înlocuit din fruntea armatei de președintele Zelenski, trecut pe linie moartă și trimis ambasador la Londra.

„Sper că nu există persoane în această sală care încă mai speră la un miracol sau la un semn norocos care să aducă pacea în Ucraina, graniţele din 1991 sau 2022 şi că va urma o mare fericire. Opinia mea personală este că inamicul dispune încă de resurse, forţe şi mijloace pentru a lansa atacuri pe teritoriul nostru şi pentru a încerca operaţiuni ofensive specifice”, spunea Zalujnîi la Kiev, potrivit site-ului de ştiri RBK Ucraina, citat de News.ro.

Ce șanse mai au ucrainenii

Fost șef al Direcției Informații Militare și reprezentant al României în Norvegia, generalul (r) Adriean Pârlog explică, pentru „Adevărul”, în ce măsură are dreptate Zalujnîi și de ce pentru ucraineni nu există neapărat cele mai bune perspective. Pe de altă parte, Adriean Pârlog este de părere că niciun expert serios nu se poate grăbi să spună în acest moment cu certitudine că Ucraina a pierdut deja războiul, la fel cum nu se poate spune acest lucru nici despre ruși.

„Sincer, nu-mi dau seama cum Ucraina ar putea să reintre în controlul, în posesia celor 20% din teritoriul național în condițiile în care îmi vine greu să cred că rușii vor accepta să treacă în postura de perdanți a ceea ce ei numesc o operațiune militară specială. Rușii mai au încă o resursă de creștere uriașă. Declararea mobilizării generale, dacă ceva nu ar merge bine, ar aduce resurse imense în război. Iar ucrainenii, se știe, nu pot nici din punct de vedere al resursei umane să țină pasul, nu-i ajută demografia. Cu ce forțe trebuie să vină ucrainenii să împingă înapoi un astfel de dispozitiv? Deci perspectiva nu e foarte optimistă pentru ucraineni”, spune generalul.

Pe de altă parte, Ucraina nu este încă înfrântă, așa cum sugerează sau chiar o spun direct unii analiști militari.

„Nu, nu sunt încă învinși ucrainenii. Eu sunt și absolvent de cibernetică și numai evenimente imposibile pot să se bucure de calificativul acesta dat de unii, de cei care spun că ucrainenii vor pierde 100%. Există încă șansa ca ucrainenii să învingă, dar este foarte mic coeficientul de probabilitate atașat acestui eveniment. În momentul de față, la cum stau lucrurile, eu așa consider. Eu nu văd cum în acest moment lucrurile ar evolua către ceea ce ne dorim și sperăm noi, către victoria Ucrainei. Pe teren, ucrainenii sunt într-o poziție extrem de delicată, va fi foarte greu”, explică generalul român.

Nu se vede luminița de la capătul tunelului

Nici finalul războiului nu este încă ușor de întrevăzut și este posibil ca ostilitățile să mai dureze mult timp.

„Eu nu întrevăd că lucrurile în momentul de față ar evolua către acel end state, cum zic foarte mulți, către acea stare finală a actualei zone de conflict. Până să ajungem acolo ar trebuie să se clarifice ce înseamnă conceptul asigurări de securitate oferite Ucrainei. Și care Ucraina? Ucraina existentă în hotarele pe care momentul de disoluție al URSS-ului le-a desenat? Sau Ucraina cu actuala bandă în est și sud-est, roșie, dacă ne uităm la vestita hartă care va avea o nouă frontieră undeva aproape, inacceptabil de aproape de Nipru. Sau ce va rămâne în continuare sub jurisdicția totală a Kievului din fosta țară”, punctează generalul.

Există și alte detalii care vor conta enorm, dar care nu au fost încă lămurite.

„Este încă neclar și modul în care se va materializa prezența militară internațională pe teritoriul Ucrainei. Care parte a Ucrainei? Unii dintre europeni spun că nu vor trimite trupe, Printre ei ne aflăm și noi, adică președintele nostru, prim-ministrul au spus că nu vom avea militari români în Ucraina, dar vom sprijini Ucraina atât cât putem să o facem. Că îi vom sprijini necondiționat. În schimb, francezii și britanicii spun că vor putea să trimită contingente militare pe teritoriul ucraniean, dar în niciun caz foarte aproape de zona de contact actuală. Acesta este un alt argument pentru care vă spuneam că e foarte greu de întrevăzut o evoluție care să elimine perspectiva viitorului de a reaprinde acest focar de conflict”, mai spune generalul.

O lume în schimbare

La nivel global, situația este la fel de incertă, dar, spune generalul Adriean Pârlog, devine tot mai evident că vor exista unele schimbări importante. Statele Unite ale Americii, China și Rusia au principalele argumente, dar nici Uniunea Europeană nu renunță la argumentele sale.

„Se conturează și dialogul acestor trei mari în momentul de față în care cred că și perspectiva unei lumi multicentrice, cum spun chinezii, a unei lumi multipolare, cum spun europenii, este mai aproape decât perpetuarea lumii cu un singur super stat capabil să asigure stabilitatea globală”, consideră generalul Adriean Pârlog.

Cine este generalul Adriean Pârlog

Adriean Pârlog este general maior (r) și a fost adjunct al Direcției Informații Militare din România și Ataşat al Apărării, Militar, Aero şi Naval în Regatul Norvegiei.

Este autor a peste 10 comunicări ştiinţifice publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice naţionale; 49 articole publicate în reviste de specialitate; 12 proiecte de cercetare-dezvoltare; 24 seturi de lecţii de specialitate; 6 cărţi; 25 aplicaţii sau exerciţii de specialitate complexe. Dintre preocupările științifice putem enumera următoarele titluri de cărți: „Producția de informații”, „Metode şi tehnici de analiza informaţiilor”, „Activitatea de informaţii pentru apărare”. A urmat cursuri ale NATO, Naval Postgraduate School, Monterey, California; Centre for Defence Studies and King’ s College London, Marea Britanie; Harvard University/John F.Kennedy School of Government, Boston. De asemenea, generalul are și un MBA în Economic Informatics and Cybernetics.

În prezent, generalul Adriean Pârlog este președinte al SC Integrated Corporate Security Services SRL (ICSS) și oferă cursuri pentru formare profesională în domeniile informații pentru afaceri și securitate corporativă. Adriean Pârlog este și profesor asociat la trei universități de top din România. El predă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, la Academia de Studii Economice din București și la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.