Miercuri dimineață s-a produs un cutremur în zona Satu Mare, iar săptămâna trecută s-a produs unul în zona Brașovului, locuri atipice pentru astfel de fenomene. Există vreo legătură între cele două mișcări tectonice? Vrancea, Banat, Maramureș, Dobrogea, cum arată lista zonelor seismice din România? Răspunde Mircea Radulian, directorul științific al Institutului pentru Fizica Pământului.

Cutremurul produs miercuri dimineață pe lângă Satu Mare a fost de suprafață, la adâncimea de 4.1 km, iar profesorul Mircea Radulian de INFP spune, într-un interviu pentru hotnews.ro , pentru experți, nu este o surpriză, fiindcă în general cutremurele produse în aceea zonă au adâncime mică.

„Ca specialist, nu mi se pare neobișnuit. Știm că în zonă pot să apară astfel de cutremure, rar ce-i drept”, a spus Radulian, directorul științific al Institutului pentru Fizica Pământului.

Cel mai mare cutremur din zona Satu Mare – Carei înregistrat cu aparatură de măsurare a fost în 1979, pe 30 martie, un cutremur de 4,5 magnitudine pe scara Richter. În 1978 a fost un alt cutremur, de 4 grade pe scara Richter. Cel de acum a avut tot 4 grade.

Radulian: „Un fenomen normal de descărcare”

În istorie, în ultimele secole, au fost și seisme mai grave. Directorul de la INFP a spus că au existat două cutremure de peste 6 grade pe scara Richter în zona Crișana-Maramureș, însă ceva mai la sud, în regiunea Oradea – Carei.

S-au produs însă pe când nu existau instrumente de măsurare și știm despre ele prin efectele descrise în cronici. Dacă un cutremur produs în vechime nu a avut efecte, spre exemplu să cadă anumite clădiri emblematice sau să fie multe case distruse, cutremurul nu este amintit în cronici.

„Eu cred că toate aceste cutremure de 4 grade, chiar și spre 5 grade reprezintă un fenomen normal de descărcare. Crusta este tensionată tot timpul și oriunde ai zone de sensibilitate apar descărcări, însă vorbim despre zone locale. Nu este o chestiune de scară mare și, per total, sunt lucruri obișnuite, chiar dacă sunt mai rare. Din când în când mai apar”.

El a explicat faptul că, deși mai puțin cunoscută, zona Maramureș – Satu Mare este considerată zonă seismică activă, așadar una capabilă să producă cutremure.

„Ele nu sunt prea mari și sunt destul de rare, așa că orice cutremur care apare și are magnitudinea de peste 4 este mai neobișnuit, iar pentru unii oameni, da, înțeleg, reprezintă ceva cu totul nou”, explică profesorul Radulian.

Tot în zona seismică Maramureș au fost trei cutremure între 12 și 15 mai 2024, la adâncimi între 3,8 și 7,1 km. Un alt cutremur a fost pe 7 mai 2024.

Datele INFP arată că în zona seismică Maramureș au mai fost cutremure de mică intensitate și la adâncimi mici. Un astfel de cutremur a fost pe 28 iulie 2025 (slab, cu magnitudinea ml 2.7, la adâncimea de 5.0km).

Prea departe pentru a fi o legătură între cutremurele din Satu Mare și Brașov

Săptămâna trecută s-au petrecut mai multe cutremure în zona seismică Făgăraș – Câmpulung, cel mai neobișnuit fiind cel produs pe 9 octombrie, nu departe de Brașov.

L-am întrebat pe Mircea Radulian dacă există o legătură directă între cutremurul de săptămâna trecută și cel de acum.

„Nu există legătură. Sunt zone depărtate ca distanță și sunt și zone diferite, La cutremure mai mari ar putea să existe o oarecare influență, dar aici nu este cazul, fiindcă sunt prea mici cutremurele, nu au legătură, sunt separate”.

Pe lista cutremurelor produse în România în această lună figurează cinci cutremure între 9 și 12 octombrie în zona seismică Făgăraș – Câmpulung – Brașov, iar profesorul Radulian explică faptul că avem de-a face cu ceea ce se numește secvență.

„La un moment dat apare un cutremur mai mare și apoi vin multe după el, toate fiind grupate în timp destul de scurt. Aceste secvențe sunt obișnuite”.

Aceste sisteme legate de seisme sunt, per total, extrem de complicate și avem o mulțime de necunoscute: „știi că zona poate să producă în viitor un cutremur, însă nu poți știi dacă se descarcă sub forma unui cutremur mare sau dacă vor fi două, cum a fost la Târgu Jiu, unde au fost două cutremure de 5. Pot fi mai multe replici, sau mai puține”.

Vrancea și Banat

Seismologul de la INFP mai spune că întreg sistemul tectonic provoacă în diferite locuri cutremure, însă, deși ele sunt legate de o acumulare de tensiune și de o descărcare, aceste descărcări au un caracter aleatoriu. „Pot fi în aceeași zi câteva cutremure în Vrancea, apoi câteva în Banat, însă fără a avea legătură între ele”.

Cercetătorul mai spune că în interiorul unei zone seismice te aștepți și apară oriunde un cutremur, iar sistemele de falii seismice sunt precum un puzzle și după ce zona se încarcă „este foarte greu să spui, de exemplu, că zona se va rupe la sud de Brașov sau mai la nord. Se poate rupe oriunde, dar nu știi când se va întâmpla asta, chiar dacă știi că o falie este activă”.

În zona României, mișcările tectonice sunt destul de mici, iar aceste cutremure afectează zone reduse și nu avem cum să le comparăm cu cutremurele mari din zone precum Kamceatka, unde sunt aproape în fiecare zi cutremure de peste 5 grade, spune expertul. Mișcările tectonice în zona noastră sunt mai liniștite, mai moderate, față de zonele seismice renumite, a explicat Mircea Radulian.

În România se produc multe seisme pe an. Lista de pe INFP indică faptul că în 15 zile din octombrie au fost mai mult de zece cu magnitudine de peste 2.

Alte zone mai puțin cunoscute

Toată lumea știe despre zona seismică Vrancea, mai există alte zone seismice active din țară. Mircea Radulian spune că – dacă ne referim la mărimea cutremurelor – avem zona Făgăraș-Câmpulung (unde a fost și cutremurul de la Brașov), zonă unde în trecut au fost cutremure de 6,5 grade (cel mai recent în 1916).

Zona Banatului este și ea importantă, pentru numărul mare al cutremurelor, iar o mențiune merită zona Shabla din Bulgaria (care a adus cutremure de 7 grade și afectează și o parte din sudul Dobrogei (Mangalia – Eforie).

Distribuie Distribuie Comentarii