Pandemia de coronavirus a provocat în România câteva cazuri, chiar dacă izolate, controversate și sensibile de doctori și asistenți care demisionează de teamă să nu se îmbolnăvească, deși unii dintre ei nu tratează cazuri de coronavirus, dar și în semn de protest față de lipsa echipamentelor de protecție. În unele orașe au fost și proteste din același motiv. În direct la Digi24.ro , cinci medici cunoscuți în specializările lor au vorbit despre aceste cazuri și care sunt soluțiile, iar toți au rostit același cuvânt: solidaritate.

Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției ATI pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”: Este o perioadă grea, pentru că personalul este extrem de debusolat. Înțeleg ce se întâmplă în țară, nu poți să critici lucrul acesta, pe de altă parte trebuie să fim foarte atenți să vedem cum ne-am pregătit sau ne pregătim pentru lucrul acesta. Dacă în București sunt cum sunt, gândiți-vă cum sunt în alte locuri. România probabil că acum face comenzi pe care nu le mai onorează nimeni, pentru că unii se trezesc târziu. Este exagerată atitudinea, dar înțeleg noțiunea fricii. Au foarte mulți nevoie de noi și trebuie să ne facem treaba. 

Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”: E o perioadă foarte grea, cred că nimeni dintre cei care suntem în viață n-a trecut printr-o astfel de situație. O astfel de criză e fără precedent. Toate reacțiile sunt de înțeles. Părerea mea este că medicul nu ar trebui să vorbească de teamă, dar într-o astfel de situație e foarte greu să reacționezi corect. Medicii de boli infecțioase de mai bine de o lună sunt în prima linie. E greu și există multe probleme, totuși, din momentul ăsta cred că nu există pacient care să nu fie luat în calcul și pentru infecție cu coronavirus. E adevărat, ar trebui să avem echipamente, să fie totul în regulă, dar ca mod de abordare, indiferent de specializare, ar trebui să luăm în calcul că pacientul din fața noastră poate să fie infectat. Nu putem spune că unii nu au și unii sunt infectați. Și în următoarele săptămâni va fi greu, cu cazuri severe, cu multă presiune din partea spitalelor. 

Valeriu Gheorghiță, medic infecționist la Spitalul Militar: Este firească această reacție de teamă și de frică de necunoscut și ce ar putea să urmeze, în condițiile în care vorbim de spitale cu deficite, fără echipamente, stoc insuficient. Dar, nu ne putem ascunde sub un glob de sticlă, te poți infecta și în afara spitalului, avem transmitere comunitară. Misiunea cadrelor medicale a devenit dificilă, prin ipoteza că orice pacient poate fi purtător al virusului. Deciziile sunt individuale și trebuie nuanțate, identificate motivele principale. Eu nu cred că un medic care s-a pregătit pentru meseria asta renunță din teamă; renunță pentru că nu se simte în siguranță. Toate aceste persoane au familii, nu te expui doar pe tine. Prioritatea principală ar fi tocmai grija față de personalul medical, să oferi un sentiment de siguranță. Este important să nu uităm pentru ce ne-am ales această meserie, ne desfășurăm activitatea în interesul pacienților, nu cred că ei au vreo vină. Nu se întâmplă doar în România, oamenii au diverse frici.

Diana Cimpoeşu, coordonator SMURD Iași: Atunci când ai o datorie pe lumea asta încerci să ți-o faci. Avem echipamente, le folosim. Ne este frică, dar încercăm să trecem peste frică. Când ai în față un pacient care trebuie intubat, ventilat, sau altul cu hemoragie, le faci. Îți pui echipament de protecție și le faci. Asta e datoria cu care noi am început să lucrăm. Pe lângă grija sistemului față de noi, trebuie să avem și grija pacienților.

 

Gabriel Diaconu, medic psihiatru: Rămâne să dezbatem după ce trece furtuna cât de mult reprezintă zonele astea punctuale un element general pentru medicina românească. Eu cred că nu. Fiecare cred că are motive întemeiate. Îndemnul meu pentru medici este să decidă cum o să aștepte boala asta. Acasă? Va veni și la ei acasă. Pe persoană privată? E și asta o opțiune. Este clar că frica domnește peste tot în România, este normal să fie frică. Este iluzoriu să te ascunzi între 4 pereți și să spui că este o cale de salvare. Dimpotrivă, salvarea se va întâmpla cu tot ce înseamnă luptă medicală, dar pentru asta trebuie să fii corect echipat, să ți se adreseze corect o țară și medicilor li s-a vorbit, zic eu, pe un ton nepermis de autoritar, tocmai de aia trebuie îmblânzit tonul. Îi rugăm să aibă grijă de ei, să aibă grijă de noi și toți o să ieșim la liman.

Distribuie Distribuie Comentarii