Revista germană Der Spiegel susține că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă reprezintă pentru Europa atât un șoc strategic, cât și un moment de răscruce. Potrivit analizei, comportamentul administrației americane obligă continentul să aleagă între dependența continuă de Statele Unite și construirea unei autonomii reale în materie de securitate, tehnologie și politică externă.

Publicația notează că, în timpul celui de-al doilea mandat, Trump a reacționat dur la orice semn de slăbiciune, inclusiv în relația cu aliații europeni. Der Spiegel amintește de remarci ironice la adresa președintelui francez Emmanuel Macron, de presiuni comerciale asupra Comisiei Europene și de tensiunile generate de declarațiile privind Groenlanda, teritoriu pe care Trump a sugerat că SUA ar trebui să-l controleze din motive strategice.

Potrivit revistei, aceste episoade reflectă o schimbare de paradigmă: Statele Unite nu mai sunt percepute automat drept garantul securității europene, ci un actor care își urmărește propriile interese, chiar și în detrimentul partenerilor tradiționali.

O lume a sferelor de influență

Analiza Der Spiegel afirmă că viziunea lui Trump asupra relațiilor internaționale se apropie de cea promovată de Rusia și China, în care marile puteri își împart zonele de influență, iar dreptul internațional devine secundar. În acest context, Europa riscă să fie marginalizată dacă nu își consolidează capacitatea de acțiune.

Publicația subliniază că Uniunea Europeană ar avea nevoie de schimbări structurale pentru a-și apăra suveranitatea, inclusiv o politică de apărare mai coerentă, reducerea fragmentării industriei militare și o coordonare mai strânsă între statele membre.

Reflexele imperiale ca mijloc de supraviețuire

Dacă Europa vrea să supraviețuiască în „jungla imperiilor”, va trebui să renunțe la rolul său de observator pasiv. Pentru a-și proteja propria suveranitate, UE are nevoie de schimbări radicale:

1. O politică de apărare comună: abandonarea producătorilor naționali de arme în favoarea unui comisar paneuropean pentru arme. UE operează în prezent cu aproximativ 180 de tipuri diferite de sisteme de arme, creând haos logistic, în timp ce SUA se descurcă cu doar treizeci de modele standard.

2. Descurajare nucleară: Întrucât umbrela americană nu mai este fiabilă, Europa are nevoie de propriul scut. Aceasta ar putea fi fie o extindere a doctrinei nucleare franceze la întreaga UE, fie crearea propriei capacități nucleare de către o coaliție condusă de Germania. Acest lucru ar necesita o revizuire a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP), dar inacțiunea lasă continentul fără apărare împotriva lui Putin, care are degetul pe trăgaci pentru 1.700 de focoase nucleare rusești.

3. Alianța țărilor cheie: Crearea unui nucleu de putere care ar trebui să includă Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia și, în mod ideal, Ucraina, care are astăzi cea mai mare și mai călită armată de pe continent.

Puterea economică ca armă politică

Europa pare slabă doar pentru că nu a învățat încă să-și folosească puterea. Din punct de vedere economic, UE este un gigant cu un PIB de peste 18 mii de miliarde de euro și 450 de milioane de consumatori. Bruxelles-ul are mijloacele de a-l forța pe Trump să dea înapoi, așa cum a făcut deja China prin restricționarea exporturilor de pământuri rare și a importurilor de soia.

Europa poate riposta prin intermediul instrumentelor financiare și digitale:

-Controlul asupra SWIFT: Un centru cheie pentru plățile globale se află în Belgia. Utilizarea sa ca armă politică ar putea paraliza tranzacțiile internaționale ale SUA.

-Rezerve de aur: Bundesbank poate retrage 1.236 de tone de aur depozitate la Rezerva Federală a SUA din New York.

-Suveranitate tehnologică: Crearea propriilor soluții de inteligență artificială (de exemplu, Mistral AI) și limitarea giganților tehnologici americani (Meta, Google, X) care câștigă miliarde pe piața europeană. Succesul producătorului de aeronave Airbus, fondat în anii 1970 ca un concurent al companiei americane Boeing, dovedește că Europa este capabilă să câștige cursa tehnologică.

Trump devine toxic pentru dreapta europeană

Interesant este că ambițiile imperiale ale lui Trump au început să-i înstrăineze chiar și pe susținătorii săi tradiționali din Europa. Politicieni precum Alice Weidel (AfD) sau Marine Le Pen sunt nevoiți să se distanțeze de președintele SUA după invadarea Groenlandei, deoarece alegătorii lor nu vor să vadă țara lor ca pe un vasal american. Acest lucru oferă forțelor liberale șansa de a construi o campanie electorală pe apărarea intereselor europene de presiunile externe.

Der Spiegel concluzionează că Europa se confruntă cu cea mai complexă situație de securitate de la Războiul Rece încoace. Menținerea iluziei unei relații fără tensiuni cu administrația Trump ar putea avea costuri majore. În același timp, asumarea unei autonomii mai mari ar presupune acceptarea responsabilității pentru securitatea proprie, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina.

În acest context, oficiali europeni avertizează asupra presiunilor tot mai mari asupra unității UE. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat recent că relațiile transatlantice sunt tensionate, dar a subliniat că dezbinarea dintre aliați ar avantaja adversarii Europei.