„Cea mai gravă amenințare”. Atacurile Ucrainei lovesc în plin exporturile de petrol ale Rusiei și planurile lui Putin

O serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere rusești provoacă pierderi semnificative pentru Moscova și riscă să submineze strategia Kremlinului de a profita de creșterea prețurilor globale la energie.

Sistemele de apărare antiaeriană ruse au fost activate după ce o dronă ucraineană a zburat la joasă altitudine deasupra unei instalații petroliere de pe coasta Golfului Finlandei. La scurt timp, o explozie puternică a zguduit portul Ust-Luga, ridicând un nor dens de fum negru, potrivit The Times .

Atacul face parte dintr-o serie începută pe 22 martie, care vizează principalele centre de export ale Rusiei. Ucraina încearcă astfel să împiedice Moscova să profite de scumpirea petrolului, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Au fost vizate porturile Ust-Luga și Primorsk, responsabile pentru aproximativ 40% din exporturile maritime de țiței, dar și o rafinărie din Kirishi. În doar nouă zile, Ust-Luga a fost lovit de cinci ori, iar transporturile din Novorossiysk au fost și ele afectate.

Sursa video: X/ @blackdiammon

Pierderi majore pentru Moscova

Oficialii ucraineni spun că atacurile fac parte dintr- o strategie de slăbire a capacității Rusiei de a finanța războiul. „Instalațiile petroliere fac parte din complexul militar-industrial rus”, a declarat generalul-maior Yevhen Khmara. „Rusia va plăti un preț ridicat pentru agresiunea sa”.

Datele recente arată o scădere a exporturilor cu 1,75 milioane de barili pe zi, până la 2,32 milioane, iar veniturile săptămânale din petrol au coborât de la 2,44 miliarde la 1,44 miliarde de dolari. Kremlinul a admis că este „imposibil” să apere toate infrastructurile critice.

Potrivit estimărilor, capacitatea de export a Rusiei ar fi scăzut cu până la 40–45%, situație descrisă de analistul Boris Aronshtein drept „cea mai gravă amenințare la adresa exporturilor de petrol și produse petroliere rusești de la începutul războiului”.

Critici interne și tensiuni în creștere

Atacurile au afectat și moralul intern. Bloggeri pro-război au criticat incapacitatea autorităților de a proteja infrastructura strategică.

Jurnalistul Alexander Sladkov a scris: „Ne-au dat din nou un pumn în testicule cu o cizmă cu ținte. […] Ce fel de plan viclean este acesta, care vede cum [instalațiile noastre petroliere] sunt zdrobite ca muștele cu o paletă? Dacă avem un plan, trebuie să menținem cumva încrederea publicului în el”.

Incidente în state NATO și avertismentele Kremlinului

Estonia, Letonia și Finlanda au raportat drone căzute pe teritoriile lor după devierea de la traiectorie. Nu au fost victime, iar Kievul nu este acuzat oficial că le-ar fi lansat de pe teritoriul acestor state.

Totuși, Kremlinul a avertizat că va reacționa dacă spațiul aerian al țărilor baltice va fi folosit pentru atacuri asupra Rusiei.

Presiune economică și negocieri fragile

În paralel, Vladimir Putin a cerut oligarhilor donații „voluntare” pentru buget. Oleg Deripaska a susținut chiar că rușii ar trebui să muncească 12 ore pe zi: „În vremuri grele știm să ne mobilizăm și să muncim mai mult”.

De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este deschisă la negocieri: „Suntem deschiși să discutăm orice tip de încetare a focului”, inclusiv un posibil armistițiu de Paște, dar doar dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Kremlinul susține însă că nu a primit nicio propunere „formulată clar”.