Polonia și-a construit rapid cea mai mare armată europeană din NATO, pe fondul amenințării ruse. Însă, deși dispune de tancuri, avioane și arme moderne, războiul din Ucraina a scos la iveală vulnerabilități majore.

Varșovia a făcut pași pentru a remedia unele vulnerabilități, de la crearea de rezerve la întărirea apărării civile, însă deciziile sunt implementate prea lent, blocate de mentalitatea conservatoare și de constrângerile legale. „Fără reforme cuprinzătoare, Forțele Armate Poloneze riscă să fie moderne doar pe hârtie, dar mai puțin eficiente în practică într-un război pe scară largă”, avertizează Robert Czulda, expert în securitate și profesor la Universitatea din Łódź.

Capacități insuficiente de drone și antidronă, logistică deficitară, recrutare încetinită și un proces decizional greoi frânează efortul Poloniei de a construi o armată pregătită să facă față unei ofensive ruse, avertizează observatorii, potrivit Kyiv Independent.

„Războiul din Ucraina este, desigur, urmărit cu atenție, dar concluziile sunt implementate foarte lent”, spune Robert Czulda.

Deși invazia rusă a dus la o adevărată frenezie de achiziții de echipamente moderne de apărare, „aceste achiziții se concentrează adesea pe cumpărături de profil înalt, mai degrabă decât pe reforme sistemice”, spune el.

Cea mai mare armată din Europa

Polonia și-a dublat efectivele armatei între 2014 și 2025, trecând de la aproximativ 100.000 la 216.000 de militari — a treia cea mai mare forță din NATO, după SUA și Turcia.

Legea privind Apărarea Patriei, adoptată la câteva săptămâni după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, prevedea extinderea armatei până la 300.000 de militari.

În martie 2025, premierul Donald Tusk a prezentat un plan de „pregătire a unui antrenament militar la scară largă pentru fiecare bărbat adult din Polonia”, vizând formarea „unei armate de o jumătate de milion de oameni, incluzând rezerviștii”.

Varșovia a devenit și liderul incontestabil al cheltuielilor pentru apărare, plănuind să aloce 4,7% din PIB în acest an — cea mai mare cotă din NATO. Aceasta ar însemna 35 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în 2014. Banii au fost cheltuiți pentru un inventar de apărare impresionant, provenit atât din producția internă, cât și din importuri.

Până în 2030, Polonia intenționează să opereze aproximativ 1.100 de tancuri, de la PT-91 fabricate local până la Leopard-uri germane, Abrams americane și K2 sud-coreene. Flota ar depăși-o pe cea a Marii Britanii, Germaniei, Franței și Italiei la un loc.

Lista de achiziții include și avioane de luptă ușoare FA-50 și obuziere autopropulsate K9 din Coreea de Sud, dar și elicoptere Apache și avioane de generația a cincea F-35 din SUA.

După ce Ucraina a reușit să provoace pierderi masive Rusiei cu doar câteva zeci de lansatoare HIMARS, Polonia a comandat nu mai puțin de 486 de sisteme.

Ca membru NATO de la granița estică, Polonia și-a fortificat frontiera. Având graniță atât cu exclava rusă Kaliningrad, cât și cu aliata Moscovei, Belarus, guvernul a lansat anul trecut inițiativa „Scutul de Est” pentru securizarea granițelor.

Problemele cu care se confruntă armata Poloniei

În ciuda creșterii ambițioase și a planurilor și mai mari, oficiali și experți atrag atenția asupra unor lacune în domenii esențiale, demonstrate de războiul ruso-ucrainean.

Czulda numește dronele și sistemele antidronă — precum războiul electronic — drept una dintre principalele vulnerabilități ale armatei poloneze: „Absența unui ecosistem solid de drone și contramăsuri este cu atât mai izbitoare, având în vedere rolul central al UAV-urilor în Ucraina”, a declarat expertul.

Sistemele fără pilot au devenit una dintre cele mai dinamice dimensiuni ale războiului, de la drone FPV folosite direct pe câmpul de luptă până la drone cu rază lungă pentru lovituri în adâncime. Polonia „nu a dezvoltat încă o industrie internă sau o doctrină pentru un război cu drone la scară mare”, spune Czulda.

Pe 20 august, o dronă rusească s-a prăbușit în satul Osiny după ce a zburat nedetectată 100 km în spațiul aerian polonez, potrivit unei anchete realizate de portalul Onet.

Polonia dispune de un singur sistem antidronă, SKYctrl, produs local care, conform surselor militare citate de Onet, are deseori defecțiuni și nu detectează dronele inamice. Cum sistemul protejează și bazele aeriene poloneze, flota de F-16 și viitoarele F-35 ar fi vulnerabile la atacuri cu drone, susține publicația.

Drone și rachete ruse au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian polonez de la începutul războiului pe scară largă — și, oficial, niciuna nu a fost doborâtă. Cel mai recent, două drone au intrat în Polonia pe 3 septembrie, dar Varșovia a declarat că nu au fost interceptate deoarece nu reprezentau o amenințare.

Ofensiva de recrutare a lovit și ea obstacole. În 2023, s-au alăturat armatei circa 16.000 de noi recruți, iar până la jumătatea lui 2024 doar 10.000, potrivit unei analize TVP.

Războiul a demonstrat importanța numerică a trupelor. Chiar dacă Ucraina are între 800.000 și 900.000 de soldați — o forță care depășește de departe orice armată europeană — se confruntă cu lipsuri de personal în fața armatei ruse de 1,5 milioane de militari, dintre care peste o treime sunt concentrați pe front.

„Războiul din Ucraina arată, printre altele, că trebuie să ai un sistem eficient de înlocuire a soldaților de pe front”, spune Czulda. „Încă nu am creat un astfel de sistem, inclusiv pregătirea oamenilor pentru rezerve”, adaugă el, calificând planul lui Tusk de instruire militară națională drept „populism de moment”.

Alte vulnerabilități includ inteligența cibernetică și spațială, lipsa capacității interne de a produce muniție de artilerie, apărarea civilă și logistica, notează expertul.

Lecțiile învățate de Polonia

Cu toate acestea, există eforturi vizibile pentru a extrage lecții din războiul din Ucraina. În iulie, Ministerul Apărării a anunțat o „revoluție” în domeniul dronelor, alocând 200 de milioane de zloți (55 milioane dolari) pentru achiziții în acest an, sumă care s-ar putea dubla dacă industria locală poate livra.

Un nou centru NATO-Ucraina de analiză, instruire și educație (JATEC) a fost inaugurat în februarie, la Bydgoszcz, pentru a împărtăși experiențele războiului cu armatele aliate.

„Țările NATO urmăresc cu atenție modul de luptă al rușilor în Ucraina”, spune Piotr Szymański, analist la Centrul pentru Studii Estice din Varșovia.

Polonia pune accent pe dezvoltarea capacităților de lovituri la distanță, precum rachetele americane JASSM sau programul european Long-Range Strike Approach, dar și pe „războiul de manevră pentru a evita tranșeele”, spune expertul.

De asemenea, Czulda notează că investițiile în tancuri moderne, artilerie cu rază lungă, apărare antirachetă și avioane F-35 reflectă lecțiile din Ucraina privind „importanța loviturilor de precizie și a supremației aeriene”.

Totuși, Szymański avertizează că Polonia și Ucraina nu pot fi comparate direct, deoarece un război polono-rus ar fi fundamental diferit.

„Doctrina de luptă a Poloniei este modelată de factori diferiți de experiența ucraineană”, spune el. „Fiind stat membru NATO, punem accent pe operațiuni aliate și interoperabilitate”, iar Polonia ar beneficia de supremația aeriană a alianței.