Cea mai perversă și malefică dihanie din statul român! Citiți asta!

Cea mai perversă și malefică dihanie din statul român! Noi nu ne-am mira dacă s-ar afla că de fapt ea a uneltit să-l bage la behaura pe Dragnea, pentru că o deranja!

Citiți mai jos articolul publicat de jurnalista Ana Popovici pe Universul.net.

Rodica Stănoiu și Tudorel Toader au de ce să fie invidioși: Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 12 decembrie 2018, a ajuns mai puternică decât și-au imaginat ei vreodată că ar putea fi. Savonea controlează, sau poate influența într-o măsură considerabilă, decizii a nu mai puțin de șase instituții din Justiție: CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Apel București, Inspecția Judiciară și Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Și va controla și mai mult dacă, de exemplu, va reuși în ofensiva sa, care se derulează chiar acum, de a-și numi oameni de încredere în absolut toate pozițiile strategice de la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această realitate nu este evidențiată în Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care va fi dat publicității azi. Dar consecințele ei răzbat în fiecare critică formulată în document.

Astfel, Savonea a devenit în mai puțin de un an de zile un fel de Liviu Dragnea al Justiției, reușind să obțină prin fideli aproape toate centrele importante ale puterii judecătorești. Spre deosebire de acesta, dar și de mulți oameni din umbră care o susțin permanent, ea este inamovibilă.

În decembrie 2019, când îi va expira mandatul și va preda altui magistrat președinția CSM, Lia Savonea se va putea întoarce liniștită la șefia Curții de Apel București sau poate pleca oriunde își va dori în magistratură. Oamenii ei vor fi peste tot unde se exercită puterea judecătorească în România. Cel puțin trei ani, sistemul va lucra (și) pentru ea și pentru rețeaua de actuali și foști magistrați, dar și de foști șefi de structuri informative care o susțin. 

În timp ce reflectoarele luminează strident războaiele scenei politice, pe frontul Justiției, foarte puțin deranjată de politicieni și de mass-media, Lia Savonea reușește să-și planteze oameni devotați în mai toate punctele-cheie. 

În 2020, la finele a patru rânduri de alegeri, dacă actuala Opoziție ajunge la putere, ar putea constata, neputincioasă, că una din puterile statului, cea judecătorească, e deja stat în stat. Cu Lia Savonea pe post de împărăteasă. 

Și că, războiul epuizant cu tripleta PSD-ALDE-UDMR a fost floare la ureche față de încleștarea cu o justiție care ”dacă vrea să fluiere, fluieră” dezinvolt, inclusiv în Biserică, nu ca un arbitru, ci precum jucătorul de poker cu toți așii în mână, sau în mânecă. 

Sub umbrela PSD, Lia Savonea a acaparat instituție după instituție din zona de justiție. La final, când va fi cucerit și ultima redută, nimeni nu garantează că va mai răspunde la comenzile PSD și nu va dicta și acestui partid pașii de urmat. 

Întreaga clasă politică, dar și toți cei care intră în contact cu justiția, vor simți pe propria piele ce înseamnă să concentrezi atâta putere în mâinile unui singur om. 

Afirmația nu este deloc un proces de intenție, cum ar putea fi tentați să creadă unii dintre cititori. Magistrații sunt inamovibili și rețeaua Savonea, odată ce va captura și ultimele insule de rezistență din magistratură, va fi aproape imposibil de dislocat până la expirarea mandatelor. 

Iar această rețea este legată indestructibil de rețeaua Cătălin Voicu și de Liviu Dragnea. Avocatul Mihai Savonea, soțul Liei Savonea, a fost coleg de cabinet de avocatură cu senatorul PSD Cătălin Voicu. Iar avocatul Gil Vasile, soțul președintelui din 2018 al CSM, Simona Camelia Marcu, a lucrat chiar pentru TelDrum, compania de care se leapădă fără succes familia lui Liviu Dragnea. Tandemul Savonea-Marcu e în fruntea acestei rețele care se întinde precum o pânză de păianjen peste justiția română. 

La momentul scrierii acestor rânduri, Lia Savonea, președintele CSM, controlează sau poate influența prin oameni apropiați – pe care i-a promovat și pe care-i poate înlătura cu ușurință prin instrumente legale dacă dau semne de independență – secția de judecători a CSM (integral), Înalta Curte de Casație și Justiție (președinte, președinții Secției Penale și al Secției I Civile), Curtea de Apel București (președinte, vicepreședinte), Inspecția Judiciară (președinte), Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. (președinte interimar, pe cale de validare) și cel puțin trei judecători din Curtea Constituțională. Dar nu se va opri aici. Vrea mai mult. 

Înalta Curte de Casație și Justiție: 7 posturi de conducere din 7

În bătălia pentru capturarea integrală a Justiției, Lia Savonea a deschis relativ recent alte trei fronturi.

Primul front nu e decât un galop de sănătate: șefa CSM a declanșat procedura de numire a doi vicepreședinți și a doi șefi de secție (Sectia a II-a civilă si Secția de contencios administrativ și fiscal) la Înalta Curte de Casație și Justiție. Grație coaliției PSD-ALDE, numirile sunt exclusiv în sarcina Secției de judecători a CSM, condusă de Lia Savonea, președintele României fiind exclus total din procedură. 

Potrivit organigramei, ÎCCJ are un președinte, doi vicepreședinți și patru președinți de secții (secția penală, două secții civile și una de contencios administrativ și fiscal).

La doar o săptămână de la alegerea sa în funcția de șef CSM, Savonea reușea să-și plaseze doi oameni în posturi de conducere la ÎCCJ. Pe18 decembrie 2018, îl impunea pe Daniel Grădinaru la președinția Secției Penale. Grădinaru a fost purtător de cuvânt și vicepreședinte al Curții de Apel București (CAB) în perioada în care instanța era condusă de Lia Savonea. Prin Grădinaru, Savonea a securizat pentru 3 ani, cu posibilitate de prelungire prin interimat sau realegere, cea mai importantă secție a Înaltei Curți, unde ajung în fața completelor de 3 și de 5 judecători, miniștrii și demnitarii României dacă aceștia sunt suspectați de comiterea unor infracțiuni. În aceeași zi, CSM decidea numirea Laurei Mihaela Ivanovici la șefia Secției I Civile, pentru aceeași perioadă de timp. 

Impunerea magistratei Corina Corbu la Șefia Înaltei Curți a fost cea mai mare victorie de până acum a Liei Savonea. Fără ca Iohannis să poată ridica un deget, CSM a numit-o pe Corbu, iar aceasta a preluat fotoliul de la Cristina Tarcea, pe 15 septembrie 2019. Corbu, apropiată de Savonea, a fost singura candidată dintr-o Curte parcă amorțită: nici Tarcea nu s-a înscris în competiție pentru încă un mandat, nici un alt judecător nu s-a încumentat să-și depună dosarul. Oare de ce? Până în 15 septembrie 2022, Corina Corbu va rămâne întâiul magistrat al Înaltei curți. 

Au rămas patru locuri libere care vor fi ocupate în perioada următoare. Prin anunțul publicat pe site-ul CSM la 17 octombrie 2019, CSM vrea să-i înlocuiască pe vicepreședinții Ilie-Iulian Dragomir și Gabriela-Elena Bogasiu, pe Eugenia Voicheci, presedintele Sectiei a II-a civile (toți cu mandate care expiră în noiembrie 2019) și pe Ionel Barba, interimar la șefia Secției de contecios, post vacantat de ascensiunea Corinei Corbu. 

Oamenii din justiție nu au nici o îndoială că toate cele patru posturi vizate de procedura în derulare vor fi ocupate de oameni apropiați de Lia Savonea. Oricum, procedura e una cu circuit securizat, în comisiile de examen fiind desemnați, pe sprâceană, fie vechi oameni de încredere din Înalta Curte, fie magistrați promovați la instanța supremă în perioada 2017-2019. 

În aceste condiții, Lia Savonea va avea informații și o influență maximă la vârful Curții Supreme cel puțin până în toamna anului 2022

Examinatorii, mereu aceeași. Deloc aleatoriu 

Studiul „Promovarea judecătorilor în funcțiile de vârf din sistemul judiciar. În căutarea meritocrației” întocmit de Forumul Judecătorilor din România (FJR) dezvăluie cine sunt examinatorii care fac posibilă selectarea oamenilor doriți de PSD și de Lia Savonea în diverse funcții.  

„Numirea de CSM (în ultima perioadă, după modificările legislative, exclusiv de Secția pentru judecători, și nu de plenul CSM) a comisiilor de examen a determinat o practică de desemnare constantă a câtorva judecători în aproape toate comisiile relevante. Nu rezultă din hotărârile CSM consultate faptul că membrii comisiilor sunt desemnați prin tragere la sorți, neexistând o bază reală de suficienți potențiali membri și nici vreo procedură aleatorie de selecție reglementată în legislația secundară”, menționează studiul amintit, citat de portalul ziare.com.

Forumul Judecătorilor a dat publicității și o serie de nume care se regăsesc în comisiile de examinare, cu mențiunea că lista integrală se poate consulta pe site-ul editat de Revista Forumul Judecatorilor. : 

Daniel Grădinaru – Șeful Secției Penale a Înaltei Curți figurează ca supleant sau membru în mai multe comisii la concursuri pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, dar și la patru concursuri, din patru organizate, în intervalul de referință 2017-2019.

Carmen Popoiag – judecător la Înalta Curte.

Adrian Remus Ghiculescu – judecător la Înalta Curte, fost președinte al Curții de Apel Ploiești.

Alexandra Rus – promovată judecator la Înalta Curte în 2018, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia. Rus a fost supleant în cadrul unei comisii de concurs pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), alături de soțul său, Andrei Claudiu Rus, membru plin. „În lipsa, din orice motiv, a celuilalt membru plin, Daniel Grădinaru, comisia ar fi fost practic una în familie”, puncteză studiul FJR.

Denisa Angelica Stănisor – judecător la Înalta Curte, fost președinte de secție la Curtea de Apel București.

Simona Nenita – judecător la Înalta Curte.

Ana Hermina Iancu – judecător la Înalta Curte.

Stefan Pistol – judecător la Înalta Curte.

Potrivit judecătorilor FJR, mulți dintre membrii acestor comisii au fost promovați în funcția de judecător la Înalta Curte chiar de actualul Consiliul Superior al Magistraturii: Adrian Remus Ghiculescu, Alexandra Rus, Andrei Claudiu Rus, Valentin Mitea, Elisabeta Roșu, Alin Sorin Nicolescu, Virginia Filipescu, Andreea Marchidan, Cristina Truțescu și Maria Speranța Cornea.

”Se poate observa o participare a unor judecători, cu precădere de la Înalta Curte, ca membri în mai multe comisii de concurs, deși doar aproximativ 1/3 dintre magistrații judecători ai acestei instanțe au fost numiți membri ai comisiilor de examinare în perioada 2017-2019. De asemenea, este vizibilă o predilecție pentru numirea unor judecători cu funcții de conducere la nivelul Curților de Apel în astfel de comisii”, mai explică sursa citată.

Șefii Curților de Apel iubitori de CSM, promovați la Înalta Curte 

Judecătorii FJR denunță și practici de notorietate în branșă, cum ar fi colaborarea sau sprijinul oferite de diverși președinți sau vicepresedinți ai unor curți de apel sau tribunale în ceea ce privește anumite inițiative ale majorității din cadrul Secției pentru judecători a CSM. Ei dau drept exemplu scrisoarea șefilor a 14 din cele 15 Curți de Apel din România, care s-au delimitat de miile de magistrați ce protestau cerând abrogarea OUG 7/2019 de modificare a legilor Justiției.

Faptele ”bune”, adică semnarea de memorii sau scrisori publice în sprijinul grupării Savonea din CSM, nu au rămas fără răsplată. O parte dintre șefii curților de apel au fost numiți frecvent în comisiile pentru promovarea judecătorilor în funcțiile de vârf din sistemul judiciar. Recunoștința a fost maximă în cazul șefilor de Curți de Apel promovați la Înalta Curte în perioada 2017-2019 (în mandatele Simonei Marcu și Liei Savonea).

Iată câteva nume de magistrați despre care colegii de breaslă spun că au ajuns pe acest circuit fie în comisiile de examinare, fie la ÎCCJ: 

Maria Violeta Chiriac – vicepreședintele Curții de Apel Bacău.
Elena Barbu – președintele Curții de Apel Brașov.
Elisabeta Roșu – fost președinte al Curtii de Apel București, promovat la ÎCCJ în îunie 2019.
Luminița Criștiu-Ninu – fost președinte al Tribunalului Teleorman, promovată la șefia Curții de Apel București, pe locul lăsat liber de Savonea vreme de un an. 
Adina Ponea – președintele Curții de Apel Craiova.
Cosmin-Răzvan Mihăilă – președintele Curții de Apel Galați.
Cristina Truțescu – fost președinte al Curții de Apel Iași, promovat la ÎCCJ în iunie 2019.
Maria Andrieș – fost președinte al Curții de Apel Suceava, numită inspector judiciar la Inspecția Judiciară în iulie 2019.
Erica Nistor – președintele Curții de Apel Timișoara.

Secția Specială: 7 tentative de a o fixa pe post pe Adina Florea. Savonea fierbe, dar nu renunță

Al doilea front s-a dovedit a fi o redută pe care Savonea se încăpățânează să o cucerească, în ciuda a șapte încercări eșuate: validarea rezultatelor concursului pentru numirea Adinei Florea ca procuror-șef al Secției Speciale pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ). La cea de-a șaptea încercare, când, în sfîrșit a existat cvorum, după șapte ore de discuții aprinse, s-a ajuns la balotaj în plenul CSM: scorul a fost de 9-9, iar votul care ar fi putut face diferența a fost anulat. 

Ca să vină de hac procurorilor care i-ar putea sabota în continuare ședințele de plen, Lia Savonea a anunțat că nouă membri CSM din secția de judecători au decis să inițieze modificarea legislației. Aceștia, inspirați de furia Liei Savonea, au de gând să ceară parlamentarilor să voteze reducerea cvorumului pentru a evita amânările în situația care unii magistrați nu se prezintă la ședințe și, chiar, pierderea mandatului de membru al CSM pentru absenții nemotivați. 

Pentru Savonea, controlul Secției Speciale este vital deoarece prin această secție poate fi cercetat și tras pe linie moartă orice magistrat care nu răspunde la comenzi și dorește să fie independent, să aibă opinii, să vorbească liber. Mai mult, cu o simplă plângere a unui inculpatul împotriva procurorului care-l anchetează, orice dosar poate fi cerut și obținut, fie și în copie, de oamenii Adinei Florea. Cât e de nocivă Secția Specială am aflat cu toții. Cer desființarea ei Comisia de la Veneția, Grupul GRECO, oficialii europeni și euroatlantici, dar Savonea le dă cu flit tuturor fiind poate, cel mai înfocat apărător al Secției Speciale și al interimarei Adinei Florea. Până în decembrie se va face tot ce-i stă în putință ca Adina Florea să fie validată la conducerea SIIJ.

Inspecția Judiciară. Proxy: Lucian Netejoru

Alt mijloc numai bun pentru intimidarea, sancționarea, judecarea administrativă sau, chiar, eliminarea din sistem a magistraților incomozi (cum a fost cazul Cameliei Bogdan, procurorul care l-a anchetat pe Dan Voiculescu), este Inspecția Judiciară. În martie 2019, o comisie de examinare din care a făcut parte și Lia Savonea i-a mai acordat lui Lucian Netejoru încă un mandat la șefia acestui organism, cu un suspect punctaj maxim (100 de puncte). Prin diverse artificii, inclusiv prin schimbări de regulament, alte candidaturi au fost blocate și Netejoru, interimar din septembrie 2018, a ajuns să candideze în martie de unul singur. Primul mandat al lui Netejoru în fruntea Inspecţiei Judiciare a expirat la 1 septembrie 2018, şi mai avea dreptul la un mandat de 3 ani. De la expirare până la finele lunii martie 2019, Netejoru a condus Inpecția Judiciară în baza unei ordonanţe de urgenţă promovate de ministrul Tudorel Toader, fără avizul CSM. Ordonanța cu bucluc a prelungit pe termen nedeterminat interimatul, deși legea nu mai permitea acest lucru. Liviu Dragnea a făcut presiuni asupra lui Tudorel Toader astfel ca ordonanța să intre în vigoare rapid. N-a mai mirat pe nimeni faptul că Inspecţia Judiciară s-a transformat în vârful de lance al liderului PSD: a cercetat Curtea Supremă pe tema completelor de 5 judecători înaintea începerii dosarului liderului PSD, i-a anchetat pe procurorii care instrumentează dosarul violenţelor jandarmilor din 10 august chiar cu câteva ore înainte ca Liviu Dragnea să fie audiat în același dosar.

Ana Birchall, inamicul public numărul unu

Al treilea front, deschis împotriva ministrului Ana Birchall, s-a transformat în război total fiindcă Birchall nu s-a lăsat sfidată și trimisă la plimbare din fieful CSM, unde este membru de drept. Savonea s-a dus cu jalba în băț la Curtea Constituțională, sperând ca aceasta să-i vină de hac Anei Birchall. ”În calitate de președinte al CSM am decis să sesizez CCR cu un conflict juridic de natură constituțională față de atitudinea ministrului Justiției”. Așadar, nu cu Ministerul Justiției ar avea o problemă șefa CSM, ci cu atitudinea doamnei ministru. Mai exact, Savonea reclamă ”o ingerință gravă în activitatea procurorilor, activitatea de urmărire penală precum și acțiuni de subminare a autorității CSM în calitatea sa de garant al independenței justiției”. 

Teoretic, sesizarea Liei Savonea ar trebui să fie respinsă de judecătorii constituționali ca inadmisibilă, fiindcă doar între instituții se pot constata conflicte juridice, nu și între persoane. 

Practic, trebuie să așteptăm verdictul deoarece Curtea condusă de Dorneanu este mereu imprevizibilă. Oricum, Lia Savonea va scăpa cât de curând de ministrul Birchall, fie ca urmare a deciziei CCR care l-a obligat pe Klaus Iohannis s-o revoce, fie prin numirea altui ministru în ecuația politică pe care o cunoaștem. Mai nou, Savonea și Birchall se cerată pe desecretizarea raportului MCV al Comisiei Europene.

Și încă ceva: o decizie CCR care ar da câștig de cauză CSM în bătălia cu Ana Birchall poate fi invocată cu valoare de precedent/cutumă de către Lia Savonea în războaiele previzibile și inevitabile cu viitorii miniștri ai Justiției.

Curtea de Apel București a rămas roșie

Lia Savonea s-a îngrijit ca instanța care a consacrat-o, Curtea de Apel București, supranumită Curtea Roșie, să nu rămână pe mâna dușmanilor. Au plecat ea și adjunctul Daniel Grădinaru. Locul lor a fost luat de Luminița Criștiu-Ninu, președinte al Tribunalului Teleorman, promovată spectaculos la șefia celei mai importante curți de apel din țară, și de Alina Ghica, fostă șefă a CSM. 

Doamna din Teleorman nu doar că este mâna de fier a Liei Savonea în CAB, ci a ajuns să facă parte din comisiile de examinare de care am vorbit anterior pentru funcțiile și posturile ÎCCJ. Alina Ghica este judecătoarea care a decis suspendarea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ la cererea lui Liviu Dragnea, spre bucuria multor lideri politici, de toate culorile. 

Savonea s-ar fi dorit și stăpâna cătușelor

Fără îndoială, până la final de mandat (12 decembrie 2019), Lia Savonea ar fi dorit să impună oameni de-ai săi la șefia Parchetelor (Parchetul General, DNA, DIICOT, toate cu conduceri interimare). Dacă nu intervenea moțiunea de cenzură, planul ei, cu sprijin PSD, ar fi putut avea câștig de cauză. Dar dacă CSM nu poate declanșa cu de la sine putere procedurile de alegere a șefilor de Parchete, Savonea poate trage sforile ca viitorul șef al CSM să fie tot un om din cercul ei de fideli. Caz în care, prin interpuși, ar avea un cuvânt de spus și la alegere șefilor de Parchete în anul viitor.

CCR: Uși deschise larg la cel puțin trei judecători

Deloc puțin lucru, prin strânsa legătură pe care o are cu Florin Iordache, dar și pe filiera aripii Cătălin Voicu din PSD, Lia Savonea are oricând ușa deschisă la cel puțin trei dintre membrii CCR: Valer Dorneanu, Cristian Deliorga (mentorul Adinei Florea de la Constanța) și Gheorghe Stan (primul șef al Secției Speciale). Deloc puțin lucru, deasupra judecătorilor CCR fiind 9 doar Dumnezeu. Mandatul ultimilor doi este de nouă ani și abia a început. Probabil după ce s-a sfătuit cu Stan și Deliorga, Savonea a decis s-o reclame pe Ana Birchall la CCR pentru un presupus conflict juridic de natură constituțională. 

Statul de ”strâmb” sau adevăratul stat paralel

Grea va fi misiunea de restabilire a echilibrelor din justiție de către o majoritate parlamentară care n-ar conține PSD. Ca să spere la reforme reale, nu pe hârtie, viitoarea putere ar trebuie să aibă sprijin în sistem. Nu-l va avea, după cum ați văzut. E cazul să se aștepte la boicot. Viitorul ministru al Justiției este aproape legat de mâini și de picioare dacă dorește să acționeze democratic. Oricâte legi s-ar vota în Parlament, ele trebuie transpuse în practică de către oameni. Altfel, legile  vor rămâne petice de hîrtie, precum, de exemplu, referendumul validat pentru 300 de parlamentari. Rețeaua Liei Savonea tocmai pentru asta a fost construită: ca nimic să nu se schimbe, indiferent de voința alegătorilor sau a politicienilor. Ca statul de drept să eșueze în statul de ”strâmb”. Un adevărat stat paralel, nu o himeră, suficient de puternic cât să pună bețe în roate parcursului european al României. 

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mesajul unui învățător bistrițean care l-a cunoscut pe președinte acum 20 de ani

2 Proasta s-a căcat în urnă! Dăncilă s-a referit la românii din diaspora folosind apelativul „ăștia”

3 ALERTĂ Proasta s-a pișat pe covor! Dăncilă a refuzat să răspundă în engleză la întrebarea unui jurnalist formu…

4 Concluzia? Iohannis-Dăncilă, scorul etapei! PSD, încă un eșec în drumul spre retrogradare!

5 Comentariul și concluziile lui Sebastian Lăzăroiu după ieșirile televizate ale celor doi candidați

recomandări

Te ia DNA: Vasile Puscas

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Ce se întâmplă când o rachetă lovește 45 de straturi de geam antiglonț