Cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră și feroviară din România se află încă în șantier, însă, în ultimul deceniu, unele dintre aceste proiecte de amploare au oferit motive de mândrie constructorilor lor.

România a intrat în secolul XXI cu puțin peste 110 kilometri de autostradă, construiți cu mari eforturi în anii de comunism. În ultimii ani, situația rețelei de infrastructură rutieră s-a îmbunătățit considerabil. Câteva lucrări de artă spectaculoase, inaugurate recent, au dat motive de mândrie atât constructorilor, cât și autorităților.

Viaductul Aciliu – cel mai înalt din țară

Mai multe viaducte spectaculoase se află în prezent în șantier pe viitoarele autostrăzi Sibiu – Pitești (A1) și Transilvania (A3) Cluj – Oradea.

Cel mai lung dintre ele, aflat în localitatea Suplacu de Barcău, are o lungime de aproape doi kilometri. Însă, deocamdată, Viaductul Aciliu, de pe Autostrada A1, este considerat una dintre cele mai complexe lucrări de acest tip.

Viaductul Aciliu, aflat în vecinătatea municipiului Sibiu, a fost inaugurat în toamna anului 2014, după o investiție de peste 600 de milioane de lei. Are o lungime de peste un kilometru și o înălțime maximă de 78 de metri.

La Aciliu, autostrada a fost ridicată pe 12 perechi de piloni din beton, implantați la 40 de metri adâncime în solul nisipos din vale. Unul dintre piloni atinge aproape 80 de metri înălțime. În vecinătatea viaductului, pe Dealul Săcelului, a fost construit un tunel cu o lungime de 340 de metri.

În timpul construcției autostrăzii Deva – Sibiu, dar și după finalizarea lucrărilor, terenul argilos din zonă a generat numeroase probleme.

Viaductul și zona sa adiacentă au fost afectate de alunecări de teren de suprafață, iar pentru remedierea defectelor, un segment din autostradă a fost demolat și reconstruit la scurt timp după deschiderea traficului.

Tunelul Turdaș, săpat într-un deal

Peste 200 de tuneluri feroviare au fost construite în România începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu realizarea primelor căi ferate, și până în prezent.

După 1990, doar cinci tuneluri și două polate (tuneluri la zid), cu o lungime totală de aproximativ patru kilometri, au fost finalizate. Ultimul dintre acestea, lung de 650 de metri, a fost construit în localitatea Bătuța, județul Arad, pe noua magistrală Simeria – Arad, parte din Coridorul IV European.

Alte tuneluri se află în șantier pe aceeași magistrală, pe Valea Mureșului, în județul Hunedoara, și în județul Brașov. Galeriile tunelului de la Homorod vor avea o lungime totală de 6,9 kilometri, iar cele de la Ormeniș includ două tuneluri cu o lungime de 5,1 kilometri fiecare.

Unul dintre cele mai complexe tuneluri feroviare construite în ultimii ani în România se află la Turdaș (județul Hunedoara), pe ruta Arad – Simeria – Alba Iulia, din Coridorul IV Paneuropean.

Are o lungime subterană de aproape 800 de metri și este completat cu două sectoare neacoperite, care, împreună cu tunelul, măsoară aproape 2.500 de metri. Tunelul Turdaș, finalizat în 2019, a fost construit în curbă pe o lungime de 605 metri, urmată de o curbă de racordare de 80 de metri și de un aliniament de 95 de metri. În plan longitudinal, tunelul are o pantă de 5 la mie.

Construcția sa a fost necesară pentru a permite trecerea căii ferate printr-o zonă cu teren moale și instabil. Fără el, noua cale ferată ar fi trebuit să urmeze un traseu dificil și riscant din cauza naturii solului.

„Tunelul Turdaș are o importanță tehnologică majoră, fiind primul din România construit integral prin metoda construcției în tranșee deschise, în pământuri cu umflări mari. Acest tip de sol reprezintă o provocare tehnică, deoarece poate cauza deplasări și instabilități structurale. Secțiunea transversală a tunelului a fost special proiectată pentru a prelua efectele nefavorabile ale acestor pământuri, asigurând astfel siguranța și durabilitatea construcției”, arată Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate (ISPCF).

Dealul Liliecilor, excavat pentru a face loc autostrăzii

Pe malul drept al râului Mureș, o lucrare de infrastructură de mare amploare, cunoscută sub numele de „Dealul Liliecilor”, a rămas una dintre cele mai complexe construcții inaugurate în ultimul deceniu în România.

Denumirea provine de la o peșteră din zonă care adăpostea o colonie de lilieci. Dealul a fost excavat pentru a face loc unui tronson de aproximativ doi kilometri din Autostrada A1 Lugoj – Deva, în zona nodului rutier Șoimuș, județul Hunedoara.

Traseul autostrăzii trecea direct prin masiv, iar soluția aleasă pentru a menține direcția și panta proiectate a fost excavarea versantului și îndepărtarea a sute de mii de metri cubi de rocă.

Atât în timpul lucrărilor, cât și după finalizarea lor, s-au produs alunecări de teren și căderi de bolovani. Pentru reducerea riscurilor, constructorii au instalat plase de protecție pe peretele de stâncă, elemente metalice de susținere și sisteme de ancorare pentru consolidarea versantului.

Construcția segmentului de autostradă, inaugurat în 2019, a fost complicată nu doar de instabilitatea terenului, ci și de prezența liliecilor.

Lucrările au fost întârziate cu mai mult de un an după ce a fost semnalată existența unei mici colonii într-o grotă din deal. Aceștia au fost monitorizați timp de un an, apoi relocați, iar excavarea versantului a putut începe în 2017.

Podurile peste Dunăre

Două poduri peste Dunăre completează șirul celor mai spectaculoase lucrări de infrastructură finalizate în ultimii ani în România. Podul „Noua Europă” Calafat - Vidin a fost construit în perioada 2007 - 2013 și a costat peste 225 de milioane de euro, Bulgaria finanțând cea mai mare parte a investiției.

Podul rutier și de cale ferată, cu o lungime de peste doi kilometri, a devenit între timp una dintre cele mai importante legături dintre România și Bulgaria, dar și între Uniunea Europeană și Peninsula Balcanică, fiind traversat până în prezent de peste 11 milioane de mașini.

În 2023, România a inaugurat un nou pod peste Dunăre, cel puțin la fel de spectaculos. Noul pod rutier de la Brăila, suspendat, are o lungime totală de aproape doi kilometri, cu o deschidere centrală de 1.120 metri și două deschideri laterale de 490 și 365 metri.

Podul a fost deschis circulației în iulie 2023, însă lucrările la drumurile de legătură ale Podului suspendat au fost finalizate abia în acest an.