Cu cât Vladimir Putin rămâne mai mult la putere, cu atât devine mai probabilă prăbușirea regimului său și dezintegrarea țării sale, scrie Alexander J. Motyl, profesor de științe politice la Rutgers University-Newark, expert în Ucraina, Rusia și URSS. Omul puternic al Federației Ruse a condus națiunea într-o fundătură din care s-ar putea să nu existe scăpare.

Invazia în Ucraina a transformat Rusia într-o țară paria FOTO Shutterstock

În mod ironic, Putin și tovarășii săi insistă că acest colaps este scopul Occidentului. Nu este, desigur. Statele Unite, Europa și aliații lor din restul lumii se tem de posibila dispariție a statului rus. Deloc surprinzător, ei își fac griji cu privire la cel mai rău scenariu: ca „armele nucleare să ajungă pe mâna cui nu trebuie”, război civil, instabilitate masivă și valuri de refugiați – care s-ar putea „împrăștia” cumulativ în statele vecine ale Rusiei. În realitate, Putin este cel care a condus Rusia până aproape de colaps. Spre deosebire de imaginea pe care o propagă în țară și în străinătate, dictatorul a comis o multitudine de greșeli împingând Rusia către dezastru.

Prima greșeală a lui Putin a fost ambiția supraestimată a unui fost ofițer KGB de nivel inferior de a conduce o țară atât de complexă precum Rusia.

A doua sa greșeală a fost să creadă că creșterea nebănuită a prețurilor la energie în perioada 1999-2000, când a preluat mandatul, îi va permite să instaureze o dictatură stabilă și eventual să facă din nou Rusia mareață. Ar fi trebuit să anticipeze că aceste venituri pe termen scurt nu înlocuiesc expertiza.

A treia sa greșeală a fost construirea unui sistem autoritar în care să fie atât conducător, cât și obiect de venerație. Or, astfel de sisteme puternic centralizate de tip fascist funcționează atâta timp cât liderii lor supremi nu fac gafe majore și sunt capabili să mențină o imagine de vigoare fizică și înțelepciune. În același timp, acestea sunt mai predispuse la gafe strategice, deoarece liderii lor tind să sufere de infatuare, iar subordonații lor să le spună doar ceea ce vor să audă, privându-i astfel de informații corecte.

A patra sa greșeală a fost incapacitatea sa de a înțelege substanța și realitatea identității ucrainene. Condus de convingerea că Ucraina este o țară artificială și că poporul ucrainean nu are o existență separată, el și-a imaginat că restabilirea controlului asupra vecinului său, o Rusie în miniatură, va fi floare la ureche.

A cincea sa greșeală a fost invadarea unor teritorii ucrainene în 2014 și apoi declanșarea războiului la scară largă în 2022. În ambele cazuri, a subestimat rezistența ucrainenilor. Putin nu a reușit să aprecieze, nici măcar după războiul din perioada 2014-2015, că ucrainenii își vor apăra țara în fața unei noi invazii. În loc să țină cont de asta, Putin a luat decizia de a lansa un război despre care oricine din afara regimului i-ar fi putut spune că este imposibil de câștigat.

A șasea greșeală a lui Putin este să continue războiul fără să țină cont de costurile enorme pe care le-a impus propriei sale țări. Toate prezicerile celor care anticipau un dezastru în februarie 2022 s-au dovedit corecte: războiul i-a mobilizat deopotrivă pe ucraineni și pe europeni, laolaltă cu SUA și NATO. A devastat economia rusă. A ucis un număr uriaș de ruși. A transformat Rusia într-o Coree de Nord. Și, cel mai important în ceea ce-l privește pe Putin, a întors majoritatea elitelor politice și economice împotriva sa, notează Alexander J. Motyl, profesor de științe politice la Rutgers University-Newark.

Când Putin va pleca, sistemul politic care gravitează în jurul lui se va prăbuși în mijlocul unei lupte vicioase pentru putere. Iar când sistemul va dispărea și va domni haosul, motivația pentru ceceni, bașkeri, daghestanieni, tătari, iakuți și mulți alții din republicile Federației Ruse de a-și salva pielea prin secesiune se va dovedi enormă. Va fi suficient ca unul dintre ei să dea startul, așa cum s-a întâmplat în Lituania sovietică în 1989.

Cum Federația Rusă, disfuncțională din punct de vedere sistemic, seamănă din ce în ce mai mult cu Uniunea Sovietică din 1991, prăbușirea Rusiei devine, grație artizanului ei, Putin, inevitabilă, conchide Alexander J. Motyl, profesor de științe politice la Rutgers University-Newark, expert în Ucraina, Rusia și URSS.