Toamna, dovlecii împodobesc grădinile românilor într-o atmosferă rustică și colorată. În afara rolului lor decorativ, din rețetele tradiționale și de hrană pentru animale, roadele lor ascund calități impresionante.

Dovlecii au rămas prezențe obișnuite și colorate în peisajul de toamnă al grădinilor de legume din România, însă uneori rolul lor este privit mai degrabă ca unul decorativ.

Sunt folosiți în bucătăria tradițională pentru faimoasele plăcinte de dovleac, pentru dulcețuri, supe și ciorbe, sunt extrem de bine primiți ca hrană pentru animale și sunt aproape nelipsiți din decorurile de Halloween. Însă, dincolo de rolul lor ornamental și de cel din delicatesele ocazionale ale românilor, calitățile semințelor de dovleac și ale uleiurilor extrase din acestea atrag tot mai mult atenția oamenilor de știință.

„Semințele minune” ale superalimentului

Dovleacul aparține familiei Cucurbitaceae, care cuprinde mai multe specii cu importanță atât economică, cât și agronomică. Toate părțile dovleacului sunt comestibile și bogate în compuși nutraceutici benefici, arată specialiștii.

Pe lângă calitățile nutritive ale semințelor de dovleac, unele cercetări științifice realizate în ultimii ani au evidențiat și efectele terapeutice ale acestora.

„Semințele de dovleac reprezintă o sursă valoroasă de proteine, ce pot contribui la combaterea malnutriției proteice, și de lipide (bogate în acizi grași polinesaturați – PUFA), care includ acizi grași esențiali și neesențiali, cu rol în prevenirea unor afecțiuni precum cancerul și bolile cardiovasculare. Deoarece semințele de dovleac sunt abundente în macro-minerale (magneziu, fosfor, potasiu, sodiu și calciu) și micro-minerale (fier, cupru, mangan, zinc și seleniu), ele pot fi utilizate ca supliment alimentar deosebit, contribuind la prevenirea diverselor boli cauzate de deficiențe nutriționale”, arată oamenii de știință într-o cercetare publicată în 2024 pe platforma ScienceDirect.

Studiul, realizat într-una dintre cele mai prestigioase universități din India, amintește că, datorită proprietăților lor nutriționale remarcabile, semințele de dovleac, privite în trecut ca un deșeu agro-industrial, au ajuns să fie recunoscute drept „semințe minune” pentru bunăstarea umană.

Consumate prăjite, ca cereale pentru micul dejun, în produse de panificație, supe și alte preparate culinare, semințele de dovleac reprezintă un adevărat depozit de compuși antioxidanți, care prelungesc viața și protejează organismul împotriva diferitelor boli, potrivit oamenilor de știință.

„Semințele de dovleac conțin numeroși compuși bioactivi, precum polifenoli, flavonoide, fitosteroli și squalen, ceea ce le face o materie primă valoroasă pentru industriile farmaceutică și alimentară. Ele au efect antidepresiv și sunt folosite în special în tratamentul hiperplaziei benigne de prostată (BHP). Consumul zilnic de semințe de dovleac poate reduce riscul apariției bolii Alzheimer și Parkinson. De asemenea, semințele sunt bogate în tocoferoli și pot fi utilizate pentru extracția de ulei comestibil, dar și pentru formulări alimentare inovatoare destinate consumului viitor”, notează autorii studiului.

Semințele de dovleac sunt nutritiv superioare și sunt incluse în categoria superalimentelor, având proprietăți extraordinare, concluzionează cercetătorii de la Universitatea din Kanpur, India.

Calitățile uleiului de dovleac

Pe teritoriul României, dovleacul este cultivat de sute de ani, însă calitățile sale terapeutice au fost cercetate mai amplu doar în ultimele decenii, în special în cazul uleiului de dovleac.

Un studiu recent realizat de cercetătoarea Margit Csipkés, la Universitatea din Debrecen, denumit „Importanța dovleacului și a dovleacului pentru ulei în România”, arată că, pe lângă gustul său deosebit și plăcut, uleiul din semințe de dovleac este considerat sănătos, fiind recunoscut drept una dintre cele mai bune substanțe pentru stimularea imunității.

De asemenea, uleiul de semințe de dovleac este benefic pentru menținerea sănătății masculine, prevenirea problemelor de prostată, dar și pentru ameliorarea afecțiunilor gastrice și digestive.

„Din semințele de dovleac se poate obține un ulei foarte gustos, cu numeroase efecte benefice asupra părului și pielii. În multe cazuri, este recomandat pentru îmbunătățirea circulației și pentru ameliorarea simptomelor menopauzei și afecțiunilor prostatei. În unele lucrări de specialitate, uleiul de semințe de dovleac este menționat ca un adevărat miracol pentru masculinitate”, adaugă autoarea studiului.

Tradiția dovleacului, de peste un secol

Deși nu se bucură de aceeași popularitate ca uleiul de floarea-soarelui, tradiția producerii uleiului de dovleac este îndelungată atât în România, cât și în Ungaria, adaugă cercetătoarea.

„În Ungaria, mai ales în satele din Zala și Őrség, iar în România în județul Cluj și în zona Bucureștiului, producția de ulei din semințe de dovleac are o importanță deosebită. În ambele țări, cultivarea dovleacului și presarea uleiului din semințele sale reprezintă o tradiție de aproximativ o sută de ani. La început, fermierii cultivau dovleci cu semințe în coajă, însă în prezent au trecut la soiuri cu semințe fără coajă”, amintește cercetătoarea.

Uleiul de semințe de dovleac este produs prin presare la rece și presare la cald, iar pentru a obține un litru de ulei de înaltă calitate sunt necesare aproximativ 2,5 kilograme de semințe.

„Dintre cele două tehnologii, aroma uleiului de semințe de dovleac presat la rece este mai naturală, iar produsul final păstrează o cantitate mai mare de vitamine. Dezavantajul este însă că poate fi produs doar în cantități mai mici. Uleiul obținut prin această tehnologie este utilizat în principal pentru salate și, datorită celor aproximativ 25 de tipuri de alcaloizi pe care îi conține, are efecte tonice, antihelmintice și antiinflamatoare. Din uleiul de semințe de dovleac presat la cald se poate produce o cantitate mai mare, deoarece în acest proces se adaugă sare și apă. Gustul produsului obținut prin presare la cald este mai plăcut, acest tip de ulei având mai mult succes în rândul consumatorilor”, adaugă cercetătoarea.

Turta rămasă în urma presării uleiului poate fi folosită atât în cofetărie și gastronomie, cât și ca hrană pentru animale.

În România, producția de dovleci și tărtăcuțe a fost de peste 13.000 de tone în 2022, conform celor mai recente statistici publicate de Comisia Europeană, în scădere față de anii precedenți. Suprafețele cultivate cu dovleci și tărtăcuțe însumează aproximativ 1.000 – 1.300 de hectare.