Dr. Marius Stan, liderul programului de materiale inteligente de la Laboratorul Național Argonne și profesor asociat la Universitatea Chicago și Universitatea Northwestern, a vorbit la Pitești despre impactul actual al Inteligenței Artificiale (IA).

Cercetătorul Marius Stan , care locuiește în Chicago, a participat miercuri, 31 mai, la Universitatea din Pitești, la invitația rectorului Dumitru Chirleșan, la o conferință despre rolul calculatoarelor în știință, tehnologie și societate.

S-a vorbit despre impactul actual al Inteligenței Artificiale în viața de zi cu zi, fiind date exemple concrete: mașinile fără șofer, un sistem care livrează, la comandă, singur produsele și despre un proiect cu drone.

„Nu numai în Las Vegas, dar și în alte orașe din SUA și foarte probabil și în Europa, au apărut mașini fără șofer. Mult succes a avut transportul de la hotel la aeroport. Eu nu am călătorit cu una, dar am prieteni care au zis că au mers cu mașina fără șofer. Programul a făcut și un pic de conversație. A întrebat care este destinația și a dus omul la aeroport fără probleme. (…) Acel program a fost educat cu sute de ore conduse de către un om de la care să învețe ce e voie să faci și ce nu e bine să faci. Lucrul acesta se va extinde…”, a spus dr. Marius Stan, în cadrul dezbaterii de la Universitatea din Pitești.

S-a discutat și despre sistemul care aduce, dintr-un loc în altul, produse celor care au solicitat acest lucru.

„Este ca o ladă frigorifică, pe roți, dotată cu programe de inteligență artificială, antrenată de către studenți în campus, cu acces la Google Maps”, a spus cercetătorul.

S-a făcut referire și la un proiect cu drone , realizat în Laboratorul Național Argonne, din statul american Illinois, pentru a analiza capacitatea calculatoarelor de a reacționa în cazul izbucnirii unui foc sau în urma unei bătăi între oameni.

„Patru drone sunt trimise într-o misiune și comunică între ele. Iau decizii împreună despre ce trebuie să facă. În cazul proiectului nostru, cele patru drone au fost trimise deasupra unui teren de fotbal și li s-au cerut să se evalueze două tipuri de evenimente și să anunțe autoritățile sau pe cei care le-au trimis. Cele două tipuri de evenimente: dacă izbucnește un incendiu, în public, în stadion și dacă izbucnește o bătaie între spectatori. Focurile de orice natură au fost identificate rapid, bazat pe capacitatea lor, dotate cu camere și cu senzori, de a identifica flăcări, de a evolua stabilitatea flăcărilor, de a determina dacă acestea se extind sau nu. Au reușit să determine când izbucnește un foc. În privința conflictelor dintre spectatori rezultatul a fost foarte slab. Este ceva în felul în care oamenii interacționează care îi scapă inteligenței artificiale”, mai spune cercetătorul român.

Programul de inteligență artificială ar putea deveni coautor în lucrări științifice

Marius Stan susține că Inteligența Artificială nu dispune, în acest moment, de conștiență de sine, conștiință și creativitate.

„Inteligența Artificială nu are conștiență de sine. Programele nu își dau seama că ele sunt programe și noi suntem oameni. Ce consecință are asta? Deocamdată, programele de inteligență artificială nu au format o comunitate, dar o vor forma și abia atunci ar trebui să ne îngrijorăm. Nu au conștiință, nu au un sistem de valori morale: ce e bine și ce e rău. Au fost încercări de a le educa în acest sens, de a le da exemplu de ce e bine și ce e rău. Nu au mers până acolo încât programul să aibă o conștiință. (…) Nu dovedesc creativitate. Pot să acceseze cunoștințele noastre, pot să demonstreze chiar inteligență, dar nu și creativitate”.

Dr. Stan este de părere că „până în 2035 o să avem, coautor pe o lucrare științifică, un program de inteligență artificială”.

Pericolele Inteligenței Artificiale

Pe lângă multiplele oportunitați pe care le creează, Inteligența Artificială poate fi și periculoasă.

„De fapt, inteligența artificială ne poate ajuta foarte mult și nu este, în sine, ceva periculos, oamenii care o folosesc sunt periculoși. Nu neapărat cei care creează acești algoritmi, cei care antrenează, educă acești algoritmi sunt cei care au responsabilitatea folosirii acestei tehnologii”, a concluzionat acesta.

Cercetătorul a răspuns și la întrebarea: s-ar putea ca, într-o zi, programele de inteligență artificială să conducă lumea?

„Este foarte probabil. Nu că e posibil, este probabil! Dacă există astfel de excese, vor avea loc local. În unele locuri din lume, chiar și acum, inteligența artificală este folosită în scopuri malefice. Sunt țări, nu am să le numesc, în care imaginile oamenilor mergând pe stradă sunt prelucrate automat pentru ca guvernul să știe cine unde se duce, cine cu cine s-a întâlnit, cine a venit și cine ce a făcut. Dar nu este vina programelor de inteligență artificială. Ele doar își fac datoria. Pericolul este la oamenii care le folosesc”, a spus Marius Stan în cadrul conferinței de la Universitatea din Pitești.

Dr. Marius Stan a obținut licența în fizică la Universitatea din București și doctoratul în chimie la Institutul de Chimie Fizică al Academiei Române. A plecat din România în 1997, pentru un stagiu postdoctoral și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți români din Statele Unite ale Americii, dezvoltând o bogată carieră ştiinţifică.

Dr. Stan folosește inteligența artificială și simulările computerizate de înaltă performanță pentru a înțelege și prezice proprietățile sistemelor complexe cu aplicații în energie, electronică și securitate națională.

A fost cercetător principal la Laboratorul Național Los Alamos (unul dintre cele două laboratoare din SUA autorizate să dezvolte arme nucleare) și fost director național de informatică la Departamentul de Energie al SUA. Ulterior, a devenit lider al programului de materiale inteligente de la Laboratorul Național Argonne și profesor asociat la Universitatea din Chicago și Universitatea Northwestern.

Profesorul lucrează la o carte de specialitate despre Inteligența Artificială care va fi lansată la începutul anului viitor.

El este preocupat atât de literatură, cât şi de actorie. A publicat mai multe volume de povestiri şi poezii. A jucat și în cunoscutul serial american de televiziune „Breaking Bad”, unde poate fi recunoscut ca „Bogdan”.