Cererea globală pentru IA salvează economia Chinei de criza imobiliară
A doua cea mai mare economie a lumii a crescut cu 4,5% în trimestrul al treilea Foto: Shutterstock
Datele oficiale publicate recent și analizate de BBC arată că Produsul Intern Brut al Chinei a avansat cu 4,5% în intervalul iulie-septembrie 2026, raportat la trimestrul anterior. Deși acest procent reprezintă o accelerare față de perioada recentă, el rămâne sub performanța de 5% obținută în primul trimestru al anului. Practic, rezultatul plasează economia chineză exact la limita de jos a obiectivului anual stabilit de autoritățile de la Beijing, care vizează o creștere cuprinsă între 4,5% și 5%.
Tehnologia și centrele de date susțin producția industrială
Motorul principal al acestei redresări parțiale a fost comerțul exterior, care a reușit să contrabalanseze lipsa de apetit a consumatorilor chinezi. Nevoia tot mai mare de cipuri și echipamente destinate centrelor de date pentru inteligența artificială a oferit un impuls vital industriei locale.
Statisticile oficiale confirmă această tendință: livrările externe de bunuri de înaltă tehnologie au înregistrat un salt de 14,3%. Mai mult, segmentele de producție pentru roboți industriali și baterii au cunoscut o expansiune de peste 29%. În acest context favorabil exporturilor, balanța comercială a Chinei — diferența dintre exporturi și importuri — se îndreaptă spre un nou record, fiind pe punctul de a depăși pragul istoric de 1.200 de miliarde de dolari atins anul trecut.
Piața imobiliară se prăbușește, iar populația evită cheltuielile
Dincolo de succesul exporturilor tehnologice, fundamentele interne ale economiei chineze rămân însă extrem de fragile. Gospodăriile își limitează sever cheltuielile din cauza unui cumul de factori negativi: o criză imobiliară care pare fără sfârșit, o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor și majorări salariale nesemnificative. La această prudență a cumpărătorilor contribuie și tensiunile geopolitice, dublate de incertitudinile din comerțul global.
Sectorul imobiliar continuă să fie o vulnerabilitate majoră. În primele nouă luni din 2026, investițiile în proprietăți s-au prăbușit cu peste 20% față de perioada similară a anului 2025. Sheana Yue, cercetătoare în cadrul Oxford Economics, subliniază această discrepanță, arătând că, în timp ce investițiile și consumul intern au stagnat, creșterea economică a fost ținută pe linia de plutire exclusiv de exporturile din zona manufacturieră și tehnologică.
Pentru a debloca situația, guvernul de la Beijing a introdus în luna septembrie un nou pachet de stimulente, care prevede subvenții pentru cei care achiziționează locuințe și costuri de finanțare mai reduse pentru anumite categorii de firme. Cu toate acestea, Dave Chia, economist la Moody’s Analytics, avertizează că aceste măsuri nu au produs încă efecte vizibile și că dependența excesivă de piețele externe expune economia Chinei unor riscuri semnificative.
Presiuni occidentale și dubii privind rentabilitatea IA
Strategia Chinei de a se baza pe exporturi întâmpină rezistență la nivel internațional. Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană exercită presiuni asupra Beijingului, în condițiile în care companiile occidentale se plâng că nu pot concura cu avalanșa de mărfuri chinezești vândute la prețuri foarte mici.
Pe de altă parte, nici măcar expansiunea inteligenței artificiale nu reprezintă o garanție absolută pe termen lung. La nivel global, sumele de ordinul miliardelor de dolari pompate în infrastructura IA încep să ridice semne de întrebare în rândul analiștilor, care se îndoiesc de capacitatea companiilor de a genera profiturile scontate. În final, stabilitatea pe termen lung a Chinei nu va depinde doar de apetitul lumii pentru tehnologie, ci de abilitatea autorităților de a stopa declinul imobiliar și de a convinge propria populație să consume din nou.
Explorează subiectele:
