China se pregătește să prezinte un nou sistem de armament, descris de presa de stat drept „cel mai puternic sistem laser de apărare aeriană din lume”, în cadrul unei parade militare de amploare ce va avea loc mâine la Beijing, cu ocazia marcării a 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Evenimentul este organizat în prezența mai multor lideri internaționali, printre care președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul nord-coreean, Kim Jong-un. Demonstrația militară vine într-un moment de realinieri geopolitice și tensiuni crescute între marile puteri ale lumii.

Un nou tip de armament, acoperit de mister

În timpul repetițiilor din capitala chineză, sistemul de armament a fost observat montat pe un camion cu opt roți, acoperit cu o prelată verde. Potrivit presei chineze, odată ce prelata va fi înlăturată, China va dezvălui lumii un proiect militar ținut până acum secret. Informațiile rămân însă neconfirmate din surse independente, iar analiștii occidentali privesc cu prudență aceste declarații.

Sistemul, despre care se presupune că ar fi modelul OW5-A10, ar avea o putere de 10kW și ar fi destinat interceptării roiurilor de drone. Relatările provin inclusiv din surse apropiate armatei chineze, precum contul de pe rețeaua socială X, „Zhao DaShuai”, care susține că ar fi vorba de „cel mai puternic sistem de apărare aeriană cu laser din lume”.

Tendințe în evoluția înzestrării armatei chineze

Parada militară se va desfășura pe Bulevardul Păcii Eterne din Beijing și va include și alte echipamente militare moderne: patru noi rachete anti-navă din clasa „eagle attack”, drone subacvatice, rachete hipersonice și sisteme nucleare mobile. Toate echipamentele, potrivit oficialilor chinezi, sunt produse în întregime pe plan intern și se află deja în dotarea activă a armatei.

Paradele anterioare oferă indicii despre direcțiile strategice ale Chinei: în 2015 accentul a fost pus pe rachete capabile să lovească teritoriul SUA, iar în 2019, pe dronele de atac, inclusiv modelul GJ-11, prezentat în premieră.

Context geopolitic și mesaje simbolice

În paralel cu desfășurarea de forță militară, liderul chinez Xi Jinping a găzduit, în unul dintre cele mai aglomerate porturi comerciale ale țării, un summit regional care a reunit lideri din Asia și Orientul Mijlociu. Întreaga săptămână este marcată de o combinație atent calibrată de diplomație și demonstrații de putere militară.

Prin prezența unor lideri precum Putin, Kim Jong-un și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, Xi Jinping transmite un mesaj politic clar: China este pregătită să joace un rol central într-o eventuală reconfigurare a ordinii internaționale, într-un mod care nu se aliniază automat regulilor promovate de Occident.

Pentru unii analiști occidentali, prezența simultană a liderilor din China, Rusia, Coreea de Nord și Iran – state adesea criticate de guvernele occidentale – reprezintă un semnal al consolidării unui potențial „pol anti-occidental”. Totuși, până acum nu există dovezi clare privind o coordonare militară directă între aceste state.

Reacții și interpretări

Rob Peters, cercetător senior la Heritage Foundation, a declarat că analiștii americani vor urmări cu atenție evenimentul pentru a evalua dacă tehnologia prezentată este autentică sau doar o demonstrație de imagine. „China arată adesea tehnologii avansate, dar trebuie să ne păstrăm o doză de scepticism cu privire la cât de eficient sunt acestea în realitate”, a spus el.

Song Zhongping, analist militar și fost instructor al Armatei Populare de Eliberare, a explicat că tensiunile din strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud justifică eforturile Chinei de a-și consolida capacitățile anti-navă și anti-portavion, în special pentru a contracara potențiale intervenții americane.

China, ca „alternativă credibilă”

În discursurile sale din cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), Xi Jinping a reiterat apelul la respingerea „mentalității de Război Rece” și a politicilor de „confruntare și intimidare”. El a pledat pentru reformarea sistemului internațional și pentru o lume multipolară, în care „regulile făcute de câteva state să nu fie impuse altora”.

Mesajul este susținut de imagini de apropiere personală între Xi, Putin și Narendra Modi, premierul Indiei – o țară curtată intens de Occident pentru a echilibra influența Chinei în Asia. În contextul în care SUA au impus recent tarife de până la 50% pentru exporturile indiene, apropierea de Beijing poate deveni o opțiune strategică mai atractivă pentru New Delhi.

Chiar și pentru statele din Asia de Sud-Est, unde există preocupări legate de ambițiile teritoriale ale Chinei, contextul global actual creează spațiu pentru reevaluarea alianțelor.

O provocare directă la adresa ordinii occidentale?

Prin această săptămână de diplomație și demonstrații militare, Xi Jinping încearcă să transmită imaginea unei Chine stabile, cu viziune și capacitate de conducere globală. Potrivit unor analiști, paradele și reuniunile organizate de Beijing servesc ca platformă pentru promovarea unei alternative la modelul internațional condus de Statele Unite.

„China nu își cere scuze pentru dorința de a reforma ordinea postbelică, pe care o consideră dominată de interesele occidentale”, afirmă Tong Zhao, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Prezența liderilor „axați pe rezistență la regulile occidentale” într-un astfel de eveniment nu este întâmplătoare, spun experții. Prin această orchestrare simbolică, Xi Jinping caută să sublinieze legitimitatea viziunii chineze asupra lumii – una care nu se supune automat regulilor Washingtonului.