China stabilește un record mondial cu un roi de 116 drone submarine autonome
O demonstrație tehnologică desfășurată în China a stabilit un nou reper internațional în domeniul roboticii subacvatice. Nu mai puțin de 116 vehicule autonome au operat concomitent, în cadrul unui singur grup compact, parcurgând trasee sincronizate fără nicio comandă umană directă.
Testul oficial a avut loc la 29 august într-un bazin de mari dimensiuni, cu o lungime de 50 de metri și o lățime de 20 de metri, sub stricta monitorizare a observatorilor de la Guinness World Records. Informația a fost prezentată de publicația South China Morning Post, care subliniază că proiectul este rezultatul cooperării dintre Universitatea Politehnică Northwestern și producătorul de echipamente Xian Tianhe Maritime Technologies, entitate afiliată companiei private de securitate Xian Tianhe Defence Technology.
Manevre milimetrice timp de peste o jumătate de oră
În cadrul experimentului, dronele din modelul TH-618 au fost lansate pe rând în apă. Timp de 34 de minute, întreaga flotilă a navigat autonom, acoperind o distanță cumulată de peste 500 de metri. Dispozitivele au reușit să-și păstreze geometria formației și să efectueze corecții instantanee de traiectorie, ghidându-se exclusiv după datele analizate de sistemele proprii de navigație.
Aparatul TH-618 este o dronă compactă: are o lungime de 61,5 centimetri, o lățime de 20 de centimetri și cântărește doar 5,14 kilograme. În ciuda dimensiunilor reduse, specificațiile tehnice indică o autonomie remarcabilă, cu un timp de operare continuă ce depășește opt ore și o rază maximă de acțiune de 30 de kilometri.
O particularitate inginerească a acestor drone constă în mecanismul optic de orientare: inginerii au integrat module de camere derivate din componentele telefoanelor inteligente. Cu ajutorul acestora, sistemul detectează devierile față de coordonatele planificate și ajustează automat propulsia și direcția.
Barierele fizice ale mediului subacvatic
Coordonarea unui asemenea colectiv de aparate sub apă reprezintă o dificultate mult mai mare decât sincronizarea dronelor aeriene. Mediul marin blochează propagarea semnalelor radio convenționale și împiedică transferul rapid de date, ceea ce face ca navigația colectivă să depindă de soluții complexe și izolate de intervenția exterioară.
Reprezentanții universității au explicat că acest succes se bazează pe mai bine de două decenii de cercetare concentrată pe acustică subacvatică, procesare computerizată a imaginilor, detectarea țintelor și colectarea de date în condiții de vizibilitate limitată.
Dublă utilitate: între misiuni de apărare și infrastructură civilă
Performanța se înscrie în strategia generală a Chinei de a dezvolta capacități masive de operare cu roiuri autonome pe uscat, în aer și pe mare, o direcție urmărită îndeaproape în arhitectura războiului modern bazat pe platforme fără pilot.
Totuși, creatorii subliniază că tehnologia are o utilitate practică directă și în mediul civil. Astfel de flote miniaturizate pot inspecta detaliat rețelele de conducte petroliere și de gaze de pe fundul mărilor sau pot realiza hărți de mare rezoluție ale reliefului submarin, reducând costurile și riscurile intervențiilor umane.
Explorează subiectele:

